Secretele succesului – Dale Carnegie
2013
248 pag.

Secretele succesului – Dale Carnegie

Cum să vă faceți prieteni și să deveniți influent

Cartea “Secretele succesului – Cum să vă faceți prieteni și să deveniți influenți”  de Dale Carnegie vă arată cum să deveniți un interlocutor agreabil, de ce e bine să faceți complimente dezinteresate, când e cazul să vă retrageți dintr-o dispută, ce anume trezește dorința de cooperare a partenerilor, cum să faceți o bună impresie de la prima întâlnire, cât de important e zâmbetul, prin ce strategii vă puteți autopromova în ochii celorlalți, în ce fel puteți adresa critici fără să provocați resentimente, de ce e recomandat să vă admiteți propriile greșeli înainte de a le face reproșuri altora, cât de adevărat e proverbul care spune că „vorba dulce mult aduce“, cum să răspundeți la plângerile altora, unde se termină sinceritatea și începe brutalitatea, de ce nu funcționează pe termen lung strategia de a da ordine, cum să vă ajutați ajutându-i pe ceilalți — și multe altele.

Dale Carnegie dovedește că, în cele din urmă, ceilalți ne vor trata exact așa cum îi tratăm. Comportamentul interlocutorilor oglindește propriul comportament.

Am extras câteva idei interesante din această carte:

  • Dacă vreți să profitați cât mai mult de citirea acestei cărți, există o singură condiție indispensabilă, de importanță capitală: o voință profundă și fermă de a învăța, o hotărâre neclintită în a vă șlefui abilitatea de a vă comporta față de ceilalți;
  • Cum vă puteți stimula un astfel de impuls? Reamintindu-vă în mod constant cât de importante sunt aceste principii pentru dumneavoastră. Imaginați-vă cum stăpânirea lor vă va oferi o viață mai bogată, mai deplină, mai fericită și mai împlinită;
  • Repetați-vă mereu: ”Popularitatea și fericirea mea, simțul propriei valori depind într-o măsură considerabilă de abilitatea mea în a mă comporta față de ceilalți”
  • Critica este zadarnică pentru că îl plasează pe individ în defensivă și de obicei îl face să lupte pentru a se justifica. Critica este periculoasă pentru că rănește orgoliul personal, lezează sentimentul de importanță și stârnește ranchiuna;
  • Ne temem de incriminări cu aceeași intensitate cu care suntem însetați de a ni se aproba ceea ce facem;
  • Dacă dumneavoastră și eu vrem să provocăm resentimente care vor dăinui zeci de ani de zile și nu se vor șterge decât în moarte, ajunge să ne complace în a face cea mai neînsemnată critică, indiferent cât de justificată ni se pare;

”Nu voi vorbi de rău pe nimeni… și voi vorbi cât pot de bine despre toată lumea” – Benjamin Franklin

  • Nu criticați, nu condamnați și nu vă plângeți;
  • Orice prost e în stare să critice, să incrimineze și să se plângă, și majoritatea chiar o fac. Dar este nevoie de caracter și autocontrol pentru a putea înțelege și ierta;
  • În loc să-i condamnăm pe ceilalți, haideți să-i înțelegem. Să găsim motivele pentru care fac ceea ce fac. Este mult mai profitabil și mai înnobilant decât critica, ne atragem astfel simpatie, toleranță și bunătate. ”A ști totul înseamnă a ierta totul”;
  • Nici măcar Dumnezeu nu are de gând să judece oamenii până nu și-au dat ultima suflare. De ce am cere mai mult decât Dumnezeu?
  • Sigmund Freud a spus că orice act al nostru este motivat din două direcții: apetitul sexual și dorința de mărire;
  • Cel mai profund principiu al naturii umane este setea de a fi apreciat. Este vorba de o foame mistuitoare și insațiabilă și puținii oameni care își vor potoli această foame a sufletului îi vor avea pe toți ceilalți în palmă și ”chiar și groparul va lăcrima când îl va așeza în mormânt”;

”Cred că puterea mea de a trezi entuziasmul oamenilor cu care lucrez este cel mai prețios capital al meu și sunt convins că unicul mijloc de a descoperi ce e mai bun în oameni este prin aprecieri și încurajări. Nu există nimic altceva care să ucidă grabnic ambiția cuiva decât critica superiorilor. Eu nu critic niciodată pe nimeni. Cred în stimularea oamenilor la muncă. Deci sunt oricând gata să laud în loc să dezaprob și să fac observații. Dacă îmi place ceva, aprob cu însuflețire și laud din belșug.

În vasta mea experiență de viață, deși m-am întâlnit cu oameni însemnați din toate colțurile lumii, n-am găsit încă acea persoană, oricât de însemnată sau entuziastă, care n-a lucrat mai eficient și nu s-a străduit mai mult ca urmare a aprecierilor primite și nu ca răspuns la criticile suportate” – Charles Schwab

  • Credem adesea că partenerii de viață ni se cuvin într-o asemenea măsură încât nu le spunem niciodată că îi apreciem;
  • Hrănim trupurile copiilor, prietenilor și angajaților noștri, dar cât de des le hrănim respectul de sine? Le dăm friptură și cartofi ca să îi energizăm, dar uităm să le oferim cuvinte de apreciere care ar răsuna în mințile lor ani de zile, ca muzica galactică a luceferilor de dimineață;
  • Care este diferența dintre apreciere și lingușeală? Prima e sinceră, a doua e falsă. Una vine din suflet, cealaltă din vârful buzelor. Prima e altruistă, cea din urmă e blamată de oricine;
  • Nu-ți fie frică de dușmanii care te atacă. Păzește-te de dușmanii care te lingușesc;
  • Măgulirea înseamnă a-i spune cuiva exact ceea ce crede el despre sine;
  • Una dintre cele mai neglijate virtuți ale existenței noastre cotidiene este măgulirea;
  • Nimic nu îi mulțumește mai mult pe copii decât interesul și aprobarea părinților;
  • În relațiile noastre cu alții, n-ar trebui să uităm niciodată că interlocutorii noștri sunt ființe umane și sunt înfometați de apreciere. Orice suflet tânjește după tandrețe;
  • Insulta nu doar că nu schimbă oamenii, dar e absolut ineficientă;

”Fiecare om ce îmi iese în cale e superior într-o anumită privință. De aceea învăț de la fiece trecător” – Ralph Waldo Emerson

  • Să rostim doar cuvinte de apreciere. Să fim generoși în aprobare și darnici în laudă, și oamenii ne vor aprecia cuvintele, le vor prețui și le vor repeta toată viața, mult timp după ce noi înșine le vom fi dat uitării;
  • Unica modalitate de a-i influența pe ceilalți este de a vorbi despre ceea ce vor ei și a le arăta cum pot să-și împlinească dorințele;
  • Mai întâi de toate, stârniți în ceilalți o dorință vie. Cine e în stare de asta, are lumea la picioare. Cine nu e, e condamnat la singurătate;
  • Mâine veți vrea să convingeți pe cineva să facă ceva. Înainte de a vorbi, luați-vă răgazul de a vă răspunde la întrebarea: ”Cum pot să trezesc în acest om dorința de a face acest lucru?”
  • Dacă există vreun secret al succesului, el rezidă în capacitatea de a înțelege punctul de vedere al celuilalt și de a vedea lucrurile atât din perspectiva acestuia, cât și din a dumneavoastră;
  • Oamenii care se pun în locul altora, care pot înțelege cum funcționează judecata acestora, nu trebuie să-și facă nicio grijă despre ce îi așteaptă în viitor;
  • A lua în considerare punctul de vedere al celuilalt și a trezi în el dorința vie de a face ceva nu se realizează prin manipularea acelei persoane către o acțiune care se va dovedi utilă exclusiv pentru dumneavoastră, și în detrimentul celui în cauză;
  • V-ați gândit vreodată că singurul animal care nu trebuie să muncească pentru a supraviețui este câinele? Găina clocește ouă, vaca dă lapte, canarul cântă. Dar câinele își câștigă existența numai dăruindu-ți iubire;
  • Dacă încercăm doar să-i impresionăm pe alții și să le trezim interesul, nu vom avea niciodată mulți prieteni sinceri. Prietenii adevărați nu se obțin astfel;
  • Acel care își pierde orice interes în semenii și îi lovește cât mai mult posibil se va izbi în viață de cele mai mari obstacole. În acești oameni prinde rădăcini sentimentul eșecului și mulți vor deveni niște ratați;
  • Am descoperit din experiența personală că oricine poate obține atenția, timpul și chiar cooperarea celor mai solicitate persoane doar prin manifestarea unui interes sincer față de ele;
  • Dacă vrem să ne facem prieteni, atunci să fim dispuși să îi ajutăm pe alții – asta cere timp, energie, altruism și înțelepciune;
  • Dacă vrem să ne facem prieteni, să-i întimpinăm pe oameni cu însuflețire și entuziasm;
  • Manifestând un interes sincer pentru ceilalți nu doar vă câștigați prieteni, dar aceasta poate sădi în clienți un sentiment de loialitate față de compania dumneavoastră;
  • Interesul manifestat, ca orice alt principiu al relațiilor interumane, trebuie să fie sincer. Nu trebuie să aducă profit doar persoanei care arată acest interes, ci si celui ce primește atenție;
  • Dacă vreți ca ceilalți să vă agreeze, trebuie să vă faceți prieteni adevărați, iar dacă vreți să-i ajutați pe alții, dar să fiți de folos și dumneavoastră înșivă, manifestați un interes sincer față de cei din jur;
  • Expresia pe care cineva o poartă pe chip e mult mai importantă decât hainele cu care se îmbracă;
  • Acțiunile spun mai mult decât cuvintele, iar un surâs spune: ”Mă faci fericit. Mă bucur să te văd.”
  • Oamenii care zâmbesc au tendința să conducă, să predea și să vândă cu eficiență sporită și să crească fiice și fii mai fericiți. Surâsul exprimă mult mai multe decât încruntarea. De aceea, încurajarea e un mijloc de predare mai eficient decât pedeapsa;
  • Trebuie să vă facă plăcere să vă întâlniți cu oamenii dacă vreți ca și lor să le facă aceeași plăcere;
  • Nu vă vine să zâmbiți? Vă recomand două remedii. Mai întâi, străduiți-vă să zâmbiți. Dacă sunteți singur, străduiți-vă să fluierați sau să murmurați o melodie. Comportați-vă ca și cum ați fi deja fericit și asta vă va predispune la fericire;
  • Orice om caută întotdeauna fericirea, și există o singură cale sigură de a o găsi. Prin controlul asupra propriilor gânduri. Fericirea nu depinde de factori externi, ci de condiții dinăuntrul nostru;
  • Majoritatea oamenilor sunt pe atât de fericiți, pe cât își propun;
  • Surâsul dumneavoastră vă oglindește bunăvoința. El luminează viața tuturor celor ce îl văd;
  • Oamenii obișnuiți sunt mai interesați de numele lor decât de toate celelalte nume puse laolaltă. Amintiți-vă numele lui și pronunțați-l cu ușurință, și astfel veți face un compliment de mare efect;
  • Una din căile cele mai simple, mai evidente și mai importante de a câștiga bunăvoință este reținerea numelor și învestirea oamenilor cu un sentiment de importanță, și totuși, câți dintre noi facem asta?
  • În jumătate din cazurile în care facem noi cunoștințe conversăm câteva minute și, până ne despărțim, nici nu ne mai amintim numele persoanei în cauză;
  • Ar trebui să fim conștienți de vraja închisă în fiecare nume și să înțelegem că acesta este singurul lucru ce aparține complet și exclusiv doar persoanei cu care avem de-a face. Numele individualizează, garantează unicitatea fiecăruia dintre noi;
  • Rețineți că numele cuiva este pentru ei cea mai dulce muzică ce-i poate mângâia auzul;
  • Chiar și cel care nu poate trăi fără critică se va îmblânzi și se va supune, în cele din urmă, în fața unui ascultător răbdător și înțelegător;
  • Mulți ratează ocazia de a produce o impresie favorabilă pentru că nu ascultă cu atenție. ”Sunt atât de concentrați asupra a ceea ce urmează să spună, încât își închid urechile… oamenii foarte însemnați mi-au spus că preferă bunii ascultători bunilor oratori, dar că arta de a asculta pare mai rară decât orice altă calitate.”
  • Dacă vreți să știți să-i faceți pe oameni să vă ocolească, să râdă de dumneavoastră pe la spate, și chiar să vă disprețuiască, iată rețeta: Nu zăboviți niciodată ascultându-i pe ceilalți. Vorbiți necontenit despre dumneavoastră. Dacă vă vine o idee în timp ce vorbește cineva, nu-l așteptați să termine: interveniți brusc și întrerupeți propoziția exact la mijloc;
  • Oamenii care vorbesc doar despre ei înșiși se gândesc doar la ei înșiși;
  • Dacă aspirați la statutul de bun vorbitor, fiți un ascultător atent. Arătați-vă propriul interes, dacă vreți să deveniți interesant. Puneți întrebări la care ceilalți vor răspunde cu plăcere. Încurajați-i să vorbească despre ei înșiși și despre împlinirile lor;
  • Rețineți că oamenii cu care vorbiți sunt de o sută de ori mai interesați de ei înșiși, de dorința și problemele lor, decât de dumneavoastră și necazurile pe care le aveți;
  • Fiți un bun ascultător. Încurajați-i pe ceilalți să vorbească despre ei înșiși;
  • O persoană vorbește din suflet doar despre lucrurile pe care le prețuiești mai mult;
  • Modelați-vă discursul în conformitate cu interesele interlocutorului dumneavoastră;
  • Străduiți-vă întotdeauna ca interlocutorul dumneavoastră să se simtă important;
  • Poartă-te cu ceilalți așa cum ai vrea ca ei să se poarte cu tine;
  • Vreți să fiți aprobați și respectați de cei cu care intrați în contact. Vreți să fiți apreciați la reala valoare. Vreți să simțiți că sunteți importanți în cercul dumneavoastră. Nu doriți o lingușire ieftină și nesinceră, dar tânjiți după apreciere sinceră;
  • Formule standard precum: ”Mă scuzați că vă deranjez”, ”Ați avea amabilitatea să…”, ”Vă rog frumos”, ”Dacă nu vă supărați”, ”Mulțumesc” – mici dovezi de politețe ca acestea, ung rotițele mașinăriei monotone a vieții noastre de fiecare zi – și, pe deasupra, sunt dovezi de necontestat ale educației noastre;
  • Adevărul de necontestat este că aproape toți oamenii cu care ne întâlnim simt că ne sunt superiori într-o anumită privință și o cale sigură spre inimile lor este aceea de a-i face să înțeleagă, cu tact și subtilitate, că le recunoașteți sincer importanța;
  • Vorbiți-le oamenilor despre ei înșiși și vor asculta ore întregi;
  • Faceți în așa fel încât interlocutorul dumneavoastră să se simtă important – și fiți sincer în tot ceea ce spuneți;
  • Există o singură cale sub soare prin care să profiți cel mai mult de pe urma unei discuții în contradictoriu – și anume s-o eviți;
  • Ura nu dispare niciodată prin ură, ci prin dragoste, iar o disensiune nu se termină niciodată printr-o ceartă, ci prin tact, diplomație, conciliere și o dorință plină de înțelegere de a cunoaște și punctul de vedere al celuilalt;
  • Faceți concesii însemnate celor care au poziții diferite de ale voastre; și mai mici celor care sunt, în mod evident, pe aceeași poziție;
  • Când unul dintre noi țipă, celălalt trebuie să asculte – pentru că, atunci când doi urlă, nu există comunicare, ci doar zgomot și vibrații nocive;
  • Singura modalitate de a profita cât mai mult de pe urma unei disensiuni este de a o evita;

”Nu poți să înveți pe nimeni nimic; tot ce poți face este să-l ajuți să îl găsească înăuntrul sufletului său” – Galileo Galilei

  • Nu începeți niciodată prin a spune: ”Vă voi dovedi cutare și cutare lucru.” E greșit. Este ca și cum le-ați spune: ”Sunt mai deștept decât dumneavoastră. Vă voi spune ceva care vă va face să va schimbați părerea”. Așa îi provocați pe ceilalți. Ei vi se vor opune și vor vrea să câștige bătălia împotriva dumneavoastră înainte chiar ca aceasta să înceapă;
  • Dacă poți, fii mai înțelept decât ceilalți oameni, dar nu e spune și lor asta;
  • Dacă o persoană spune ceva care credeți că nu este corect – da, chiar dacă sunteți sigur că este incorect – e mult mai bine să începeți prin a spune: ”Știți, eu am complet altă părere, dar s-ar putea să greșesc, aș vrea să mă corectez. Să analizăm faptele.”
  • Nu veți da niciodată de necaz dacă recunoașteți că s-ar putea să greșiți. Asta va combate orice disensiune și îl va îndemna pe adversarul dumneavoastră să fie la fel de cinstit, deschis și dispus să-și lărgească orizontul de cunoaștere ca și dumneavoastră. Îl va face să vrea să recunoască și el că s-ar putea să greșească;
  • Puțini oameni sunt logici. Majoritatea dintre noi suntem plini de prejudecăți, gelozie, suspiciune și frică;
  • Suntem incredibil de nepăsători atunci când ne formăm părerile, dar manifestăm o pasiune bolnăvicioasă față de ele atunci când cineva ne propune să renunțăm la ele. Evident, nu ne sunt dragi părerile, ci respectul de sine care se vede amenințat;
  • Când greșim, ne-o putem mărturisi nouă înșine. Și dacă suntem tratați cu delicatețe și tact, s-ar putea să admitem și față de ceilalți, și chiar să ne simțim mândri de sinceritatea și deschiderea noastră. Dar asta nu se va întâmpla dacă ni se bagă pe gât, cu forța, adevăruri neplăcute;
  • M-am convins acum că nu iese nimic bun, ci doar multe pagube dacă îi spui cuiva verde în față că a greșit. Singurul lucru pe care îl obții este lezarea demnității interlocutorului tău și faptul că devii prost primit în orice discuție;
  • Fii diplomat. Te va ajuta să ajungi mai ușor la ce ți-ai propus;
  • Cu alte cuvinte, nu intrați în dispute cu clientul, partenerul de viață sau dușmanul dumneavoastră. Nu le spuneți că au greșit, nu-i provocați, învățați puțină diplomație;
  • Respectați părerile interlocutorului dumneavoastră. Nu spuneți niciodată că greșește;
  • Orice prost poate încerca să-și justifice greșelile – și majoritatea chiar o fac – dar cel care își recunoaște propriile erori capătă în schimb o bucurie nobilă și rară și se ridică net deasupra mulțimii;
  • Când avem dreptate, să încercăm să-i câștigăm pe ceilalți de partea noastră cu blândețe și tact, iar când greșim, – și asta se va întâmpla deosebit de des, dacă suntem cinstiți cu noi înșine – să ne recunoaștem greșelile de la început și să ne asumăm vina cu tărie;
  • Dacă greșiți, recunoașteți-o primul și susțineți-vă vina cu convingere;
  • Când sunteți cuprinși de furie și puteți spune verde în față ce vă irită, simțiți o mare ușurare. V-ați gândit însă la interlocutorul dumneavoastră? Va simți și el aceeași plăcere? Cu tonul acesta războinic, cu atitudinea dumneavoastră ostilă, cum să împărtășească el entuziasmul pe care îl savurați?
  • Dacă în inima cuiva clocotesc sentimente de ură și dispreț față de dumneavoastră, nici un principiu al logicii nu îl va face să vadă lucrurile așa cum vreți. Părinții ce își mustră copiii, șefii și soții autoritari, soțiile cicălitoare ar trebui să înțeleagă că oamenii nu vor să-și schimbe părerile. Nu pot fi constrânși să fie de acord cu mine sau cu dumneavoastră. Dar pot fi conduși în această direcție, cu blândețe și prietenie, cu toată blândețea și prietenia de care suntem în stare;
  • Bunătatea, prietenia și aprecierea îi pot face pe oameni să-și schimbe părerea mai repede decât orice amenințări sau dezlănțuiri de furie;
  • Dacă vreți să câștigați pe cineva, luați-l cu duhul blândeții;
  • Când începeți o conversație, nu puneți în prim-plan lucrurile asupra cărora nu sunteți de acord. Porniți prin a accentua – și accentuați în tot discursul dumneavoastră – punctele asupra cărora vă înțelegeți;
  • De la bun început faceți ca interlocutorul dumneavoastră să vă răspundă cu ”da”. Evitați cât mai mult posibil ca el să rostească ”nu”;
  • Când ai pronunțat prima dată ”nu”, tot orgoliul personal îți cere să rămâi ferm pe poziție. S-ar putea ca mai apoi să înțelegi că refuzul a fost nejustificat; dar orgoliul nu-ți permite;
  • Când cineva rostește un ”nu” și crede în el cu putere, nu articulează doar un cuvânt format din două litere. Întreg organismul – glande, nervi și mușchi – se încordează într-o atitudine de respingere;
  • Rostirea cât mai frecventă a cuvântului ”da” poate conduce la succesul propunerii noastre;
  • Dacă prima replică a unui elev, client, copil, soț sau soție este ”nu”, veți avea nevoie de înțelepciunea și răbdarea unui înger ca să îl preschimbați în ”da”;
  • E mult mai profitabil și mai interesant să privești lucrurile din perspectiva celuilalt și să încerci să faci ca acea persoană să-ți răspundă mereu cu ”da”;
  • Majoritatea celor care încearcă să-i atragă pe ceilalți de partea lor vorbesc prea mult. Lăsați-i pe ceilalți să se exprime. Ei știu mai mult despre afacerile și problemele lor decât dumneavoastră. Lăsați-i pe ei să vă spună ce îi frământă;
  • Dacă nu sunteți de acord, aveți tendința să întrerupeți. Dar să n-o faceți. Nu vă vor acorda atenție atâta vreme cât multe dintre ideile lor se cer încă a fi exprimate. Ascultați răbdători și deschiși. Fiți sinceri. Încurajați-i să-și exprime ideile în întregime;
  • Dacă vreți să vă faceți dușmani, depășiți-vă prietenii, dar dacă vreți prieteni, lăsați-i să vă depășească;
  • Atunci când prietenii ne sunt superiori, se simt importanți; dar, atunci când le suntem noi superiori, toți – sau majoritatea – se vor simți inferiori și ne vor invidia;
  • Nu-i așa că aveți mai multă încredere în ideile pe care le descoperiți singuri decât în acelea care vă sunt servite pe o tavă de argint? Dacă este așa, nu credeți ca ă neinspirat să vă impuneți părerea în fața celorlalți? Nu e mai înțelept să le dați doar câteva sugestii abile – și să-i lăsați pe ei să tragă concluziile?
  • Nimănui nu-i place să simtă că i se vinde ceva sau i se impune. Preferăm să avem impresia că facem totul din proprie inițiativă: cumpărăm sau acționăm conform propriilor idei;
  • Lăsați-l pe celălalt să creadă că face totul din proprie inițiativă;
  • Ceilalți pot greși fundamental. Dar ei nu cred asta. Nu-i condamnați. Orice prost poate să-i blameze. Încercați să-i înțelegeți. Numai oamenii excepționali, înțelepți și toleranți își dau silința în această direcție;
  • Există o motivație a gândirii și acțiunii celuilalt. Descoperiți această motivație – și obțineți cheia acțiunilor lui și, poate, chiar a personalității acestuia;
  • Succesul în comunicarea cu ceilalți depinde de o abordare corectă și deschisă a punctului lor de vedere;
  • Reușiți să fiți cooperant într-o conversație atunci când arătați că apreciați ideile și sentimentele cuiva la fel de mult ca și pe ale dumneavoastră. Începând discuția prin a-i oferi interlocutorului scopul și direcția conversației, dând impresia că stăpâniți ceea ce spuneți prin ceea ce ați vrea să auziți dacă ați fi în pielea celuilalt, și acceptându-i punctul de vedere, veți încuraja ascultătorul să vă accepte ideile cu sufletul deschis;
  • Dacă rămâneți măcar cu ceva din lectura acestei cărți – și anume cu o tendință sporită de a gândi mereu din punctul de vedere al celuilalt și a vedea lucrurile din perspectiva lui ca și a dumneavoastră – veți avea probabil la îndemână una din pietrele de hotar ale carierei dumneavoastră;
  • Trei sferturi din oamenii pe care îi întâlniți sunt înfometați și însetați să fie înțeleși. Demonstrați-le asta, și vă vor iubi;
  • Arătați înțelegere față de ideile și dorințele celuilalt;
  • Adevărul este că toți cei pe care îi întâlnim au o opinie excelentă despre ei înșiși și vor să fie preciși și altruiști în observațiile lor;
  • Trebuie să pornim de la prezumția că oamenii sunt cinstiți și vor să se achite de obligații. Excepțiile la această regulă sunt reduse și sunt convins că aceia care sunt mai arțăgoși din fire vor reacționa de cele mai multe ori favorabil dacă îi faceți să creadă că îi considerați cinstiți, corecți și sinceri;
  • Nu poți să-i faci pe ceilalți să-și îndeplinească obligațiile decât stimulând competiția. Acest lucru nu trebuie făcut într-un spirit sordid, de goană după bani, ci deșteptând o nobila emulație;
  • Toți oamenii se tem, dar cei curajoși își elimină frica și înaintează, uneori chiar spre moarte, dar întotdeauna spre victorie;
  • Care credeți că este cel mai stimulativ factor într-o slujbă? Banii? Condiții decente de lucru? Beneficii suplimentare? Nu – niciunul dintre acestea. Unicul factor important care motivează oamenii este lucrul însuși. Dacă munca este interesantă și stimulativă, angajatul e entuziasmat să o facă și o va face bine;
  • Asta iubește fiecare persoană de succes: jocul. Șansa la exprimare de sine. Șansa de a-și dovedi valoarea, de a se autodepăși, de a câștiga. Asta provoacă oamenii să participe la maraton. Dorința de a fi cel mai bun. Dorința de a se simți important;
  • Ne vine mereu mai ușor să ascultăm lucruri neplăcute după ce am fost lăudați pentru calitățile noastre. Așa că începeți cu laude și aprecieri sincere;
  • Atragerea atenției indirect asupra greșelilor face minuni cu oamenii sensibili, care pot să respingă criticile aspre și directe;
  • E mult mai ușor să auzi greșelile pe care le-ai făcut dacă acuzatorul începe spunând că el însuși e departe de a fi perfect;
  • Admițând că ați greșit – chiar dacă nu ați fost corectat – puteți convinge pe cineva să-și schimbe comportamentul;
  • Nimănui nu-i place să primească ordine. Puneți întrebări în loc să dați ordine directe. Formulându-l ca pe o întrebare, ordinul devine mai ușor de acceptat; stimulează deseori creativitatea interlocutorului dumneavoastră. Oamenii acceptă mai ușor un ordin dacă li se lasă și lor o parte din decizia care a cauzat emiterea ordinului;
  • Adeseori călcăm în picioare sentimentele celorlalți spre a ne face drum, găsim vinovați, adresăm amenințări, criticăm un copil sau un angajat în prezența celorlalți, fără să ne gândim măcar că îi jignim. Doar câteva minute de reflecție, un cuvânt bun, o atitudine de înțelegere a acțiunilor celorlalți ar îndulci considerabil loviturile pe care ne vedem nevoiți să le dăm;
  • Chiar dacă noi avem dreptate, iar interlocutorul nostru greșește fundamental, nu facem altceva decât să rănim orgoliul personal dacă îl jignim în față;

”N-am nici un drept să spun sau să fac ceva care să înrăutățească imaginea cuiva despre sine însuși. Nu contează ce cred eu despre el, ci ce crede el despre sine însuși. E o crimă să știrbești demnitatea proprie a cuiva” – Antoine de Saint-Exupery

  • Lauda este raza de soare ce ne luminează sufletele; nu putem să creștem și să ne dezvoltăm fără ea;
  • Dacă stau să-mi amintesc scene din viața mea, revăd ocazii în care doar câteva cuvinte de laudă mi-au schimbat viitorul;
  • Atunci când este redusă frecvența criticii și mărită cea a laudei, va crește numărul lucrurilor bune, iar cele prost făcute vor fi trecute cu vederea;
  • Toți tânjim după apreciere și recunoaștere și am face orice să le obținem. Dar nimeni nu vrea să mințim. Nimeni nu vrea să fie flatat;
  • Vorbim despre schimbarea oamenilor. Dacă dumneavoastră și eu le vom insufla celor cu care intrăm în contact dorința de a-și valorifica toate comorile adânc ascunse în inimile lor, putem împlini mult mai mult decât să schimbăm oamenii. Putem să-i transformăm pur și simplu;
  • Dumneavoastră care citiți aceste rânduri posedați diverse tipuri de capacități pe care nu vă pricepeți să le folosiți, de cele mai multe ori; iar una dintre aceste capacități pe care, probabil, nu le folosiți la justa valoare, este capacitatea fermecată de a lăuda oamenii și a le inspira dorința de a-și realiza potențialul latent. Capacitățile se ofilesc sub o ploaie de critici; încurajarea le face să reînvie;
  • Lăudați cea mai neînsemnată îmbunătățire și cel mai mic progres. Aprobați cu însuflețire și lăudați din belșug;
  • Omul obișnuit poate fi condus cu ușurință dacă aveți respectul său și dacă demonstrați că îl respectați și dumneavoastră pentru o anumită capacitate a sa;
  • Dacă vreți să îmbunătățiți o anumită latură a unei persoane, comportați-vă ca și cum acea caracteristică făcea deja parte din calitățile ei excepționale. Făceți-i să se ridice la înălțimea așteptărilor și vor face eforturi supraomenești mai degrabă decât să vă vadă dezamăgiți;
  • Jigniți-l pe celălalt și e ca și cum l-ați fi ucis. Dar lăudați-l și fiți martorii a ceea ce se întâmplă!
  • Spuneți copilului, partenerului de viață sau salariatului dumneavoastră că este prost sau bătut în cap la ceva, că nu are chemare pentru nimic, că tot ce face este greșit, și ați distrus aproape orice scânteie de dorință de a se îmbunătăți. Dar folosiți tehnica opusă – fiți darnic în încurajări, faceți orice să pară ușor, înștiințați-l pe celălalt că aveți încredere în capacitățile și flerul lui înnăscute – și se va strădui zi și noapte ca să poată să respecte aceste standarde;
  • Folosiți încurajările. Dați impresia că orice greșeală poate fi îndreptată;
  • Asigurați-vă că interlocutorul dumneavoastră este fericit să facă ceea ce îi propuneți;

Principiile enunțate în această carte nu vor funcționa decât dacă ele vin din suflet. Nu vând aici o adunătură de minciuni. Vorbesc despre un nou stil de viață.

Idei culese din carte de Sorin Scorțan