De ce nu imi este frică de o criză

Frica mi-a fost companion mulți ani de zile si înca îmi este și acum, deși la o intensitate mult mai redusă. Cumva viața m-a pus în situația de a-mi înfrunta multe frici, poate tocmai pentru a scăpa de ele.

De fiecare data cand am fost pus in fața unei frici, am avut de ales între a fi consumat de ea si a o înfrunta in mod direct si da, am fugit de ea cat am putut, dar fara sorți de izbandă. Am fugit pana cand m-am întors din drum și am înfruntat frica, prinvind-o în ochi.

Am acționat de multe ori, deși eram terifiat. Am privit în ochi frica de sărăcie, de umilința, de lipsire de libertate, de autoritate, de abandon si acest lucru a dizolvat frica.

Frica, ca emotie, este adânc înrădacinată în structura oricărui om si cu rare excepții, când este necesara pentru a te feri de un pericol, de cele mai multe ori te impiedică să acționezi calm, rațional, organizat, in folosul tau.

Acesta este motivul pentru care, atunci când ești pus în fața unui pericol, primul lucru pe care trebuie să il faci este sa te calmezi și abia apoi să analizezi situația. Frica iți închide capacitatea de a gândi rațional.

Economia vs Bursa de acțiuni

In primul rând trebuie să lămurim faptul că evoluția bursei de acțiuni nu este întotdeauna direct corelată cu evoluția economiei.

Se întâmplă destul de des ca bursa să crească, atunci când economia scade si să scadă atunci când economia crește. Cu toate acestea, pe termen lung și foarte lung, bursa si economia sunt corelate, având în vedere că pe bursă sunt listate cele mai mari companii din lume si aceste companii au nevoie de profituri în piața reală pentru a-și justifica prețul din piață.

Această decorelare temporară se întâmplă din mai multe motive:

  1. Bursa anticipează câteva luni în avans ce se va întâmpla în economie;
  2. Pe bursă nu sunt listate toate companiile din economie ci, de obicei, companii mult mai mari si mai performante decât media celor din economie;
  3. Bursa este influențată mult și de lichiditatea din piață. Dacă sunt mulți bani în piață, bursa va crește, dacă banii sunt greu accesibili, bursa va scădea. 

Câteva definiții

Criza economică – o perioadă în care prețurile activelor înregistrează o scădere bruscă a valorii, întreprinderile și consumatorii nu își pot plăti datoriile, iar instituțiile financiare se confruntă cu o lipsă de lichiditate.

Recesiune economică – Două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului unei economii. Sunt o componentă firească a unui ciclu economic.

Bear market – O scădere a piețelor de acțiuni cu 20% sau mai mult.

Bull market –  O piață a acțiunilor in creștere.

Corecții mari bursiere – Scăderi intre 10-20% a piețelor de acțiuni.

Corecții mici – Scăderi de până la 5%.

Cât de des avem corecții mici, mari si bear markets?

Graficul de mai jos este realizat pentru indicele pieței din SUA, S&P 500, pentru perioada 1928-2019

 Sursa: https://compoundadvisors.com/2020/the-price-of-admission

Vedem că avem destul de des corecții de -5%, -10% și, odată la 5 ani, în medie, un Bear market, adică o corecție de peste 20%.

Au fost si 2 cazuri în care am avut corecții de peste 50%, mai exact în 1929-1932 si 2008-2009.

Corecțiile mari de peste 50% sunt foarte rare. Totuși, orice investitor va prinde cel puțin o astfel de corecție în viața sa.

O istorie a piețelor Bull si Bear

Tot pe piața din SUA, pentru perioada 1903 -2016

sursa: http://skloff.com/us-bull-markets-and-bear-markets-1903-2016-morningstar/

Ce putem observa:

  • Perioadele de Bull Market sunt mult mai extinse decât cele de Bear Market.
  • Perioadele de Bear Market sunt destul de abrupte, dar durează mai puțin, de la câteva luni până la 3 ani (Marea Depresiune Economica).
  • Perioadele de Bull Market variază foarte mult in durată, de la 2 ani până la 14 ani.
  • O observație evidentă – după fiecare Bear Market vine un Bull Market.

sursa: https://dqydj.com/sp-500-return-calculator/

Cu toate aceste corecții, indicele S&P 500 a adus un randament mediu anual de aproape 10% în USD, în ultimii 120 de ani.

Inflația medie în SUA într-o perioadă similară a fost de 2.9% (sursa) si astfel randamentul net de inflație a fost de aproape 7%.

Acest randament a fost obținut în pofida unor evenimente majore:

  1. Două războaie mondiale;
  2. Marea Depresiune economică;
  3. Nenumărate crize financiare si economice;
  4. Pandemii, printre care si gripa spaniolă;
  5. Creșterea și declinul comunismului, inclusiv Războiul rece cu URSS;
  6. Și multe altele.

Societatea umană s-a dovedit și se dovedește incredibil de adaptabilă și, exact ca un elastic, tinde să revină pe creștere.

Ce se va întâmpla pe viitor?

Nu putem anticipa viitorul pentru că nu avem un glob de cristal, însă putem să facem o estimare pe baza trecutului și a factorilor pe care îi cunoaștem astăzi:

  1. Se estimează că populația globului va continua să crească încă multe decenii de acum încolo;
  2. Încă există foarte multe zone (continente întregi) în care consumul este încă la nivel de subzistență, așa cum aproape întreaga lume era la nivel de subzistență acum 100 de ani. Putem să estimăm că în următoarele decenii standardul de viață va continua să crească (nu știm în ce ritm) în multe zone ale lumii.
  3. Tehnologia asigură o creștere incredibilă a productivității muncii. Putem estima că productivitatea va continua să crească într-un ritm constant, atâta vreme cât omenirea este “obsedată” de progres, evoluție si știință.

Având în vedere că cele trei forțe de mai sus sunt reale și estimările sunt rezonabile, întrebarea mea este cine va beneficia de toate aceste lucruri:

  1. Creșterea numărului de consumatori si producători;
  2. Creșterea consumului;
  3. Creșterea productivității muncii.

Sunt sigur că vor fi mulți beneficiari, însă principala beneficiară va fi Economia.

Un al doilea fenomen pe care îl observ este că beneficiile economice tind să se concentreze din ce în ce mai mult în mâna unui număr din ce în ce mai mic de corporații.

Astăzi Amazon vinde cât milioane de mici magazine.

Toate tranzacțiile se fac prin Visa si Mastercard.

Toată lumea consumă publicitate de la Google si Facebook.

Și tot așa …

Este suficient doar să te gândești unde se duc banii tăi de consum acum față de acum 10 ani, ca să nu mai spun 20 de ani si să realizezi cât de puternică este această tendință de concentrare.

Ghici ce! Majoritatea acestor companii care acaparează consumul și resursele sunt listate la bursă.

Nu spun că toate aceste tendințe nu se pot întoarce, însă este puțin probabil.

Astfel, o concluzie rezonabilă ar fi că pe termen lung economia va crește si va continua să se concentreze în mâna unor corporații. Vestea bună este că tu vei putea beneficia de aceste tendințe, deținând acțiuni la aceste companii.

Focus-ul acum, pe termen scurt, ar trebui să fie siguranța, însă nu trebuie pierdută din vedere imaginea de ansamblu.

Exact ca la șah, fiecare mișcare se face aici și acum, însă păstrând în vedere întreaga tablă și următoarele mișcări.

Pe curând!

Valentin

PS. Voi reveni în următoarele emailuri cu câteva detalii concrete despre modul în care poţi să îmbini realitatea tristă a acestui moment cu imaginea pozitivă la scară mare, astfel încât să obţii beneficii maxime pe termen lung.

Stai aproape…

Un comentariu la „De ce nu imi este frică de o criză”

  1. Un articol foarte intuitiv si educativ. Imi place cum ai abordat aceasta problema dintr-un alt unghi. Si eu investesc in piata de capital si am o abordare oarecum agresiva.

    Am o intrebare, crezi ca investitiile in imobiliare sunt de viitor? Imi place foarte mult aceasta idee, dar as dori parerea unui profesionist.

    Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *