One Up On Wall Street How To Use What You Already Know To Make Money In The Market By Peter Lynch

“One Up On Wall Street: How to Use What You Already Know to Make Money in the Market” de Peter Lynch

Urmatoarea carte din care Sorin Scortan, membru al comunitatii StiintaBanilor, a extras idei este “One Upon Wall Street: How to Use What You Already Know to Make Money in the Market” de Peter Lynch. Aceasta carte descrie cu lux de amanunte si exemple cum un investitor obisnuit poate utiliza ceea ce cunoaste deja despre o multime de companii ale caror produse le foloseste in mod regulat pentru a investi si obtine un randament foarte bun pe piata bursiera.

Peter Lynch a fost managerul fondului de investitii Magellan de la Fidelity Investments între 1977 și 1990, realizand in acest interval de 13 ani o crestere a portofoliului de la 18 milioane USD la 14 miliarde USD.

Cartea de adreseaza investitorilor in actiuni individuale si ofera o multime de exemple de analiza a actiunilor unor companii foarte cunoscute precum Avon, Coca-Cola, Colgate-Palmolive, Exxon, Ford, IBM, Intel, McDonald’s, Philip Morris, Procter and Gamble, Subaru, Toys “R” Us sau Xerox.

Cateva idei extrase din aceasta carte:

  • Un investitor mediu poate deveni expert in domeniul sau profesional si poate alege companii castigatoare la fel de eficient ca profesionistii de pe Wall Street doar in urma unui mic efort de cercetare;
  • O actiune nu este cu adevarat atractiva pana ce un numar de investitori institutionali nu i-au recunoscut valoarea si un numar de analisti de pe Wall Street nu au pus-o pe lista cu recomandari de cumparare;
  • Nu investi niciodata intr-o companie inainte sa analizezi perspectivele de venituri ale companiei, conditiile financiare, competitorii, planurile de dezvoltare, samd;
  • Nu trebuie sa faci bani din fiecare actiune selectata. Din experienta autorului, 6 din 10 castigatori din portofoliu pot produce un rezultat satisfacator;
  • Toata lumea se considera investitor pe termen lung, inclusiv traderii din audienta care si-au luat cateva ore libere. Investitiile pe termen lung au devenit atat de populare, incat e mai usor sa admiti ca esti dependent de droguri, decat ca esti investitor pe termen scurt;
  • Oamenii sunt sfatuiti sa gandeasca pe termen lung, dar fiecare comentariu la fluctuatiile bursei ii face sa priveasca piata pe termen scurt. E o provocare sa nu actionezi. Daca oamenii ar verifica preturile actiunilor o data la 6 luni, asa cum isi verifica uleiul la masina, ar fi mult mai relaxati;
  • E important sa nu cumperi actiuni sau fonduri pe actiuni cu banii pe care va trebui sa-i cheltuiesti in urmatoarele 12 luni, pentru a nu fi fortat sa vinzi pe o piata in scadere pentru a obtine cash. Cand vinzi in disperare, intotdeauna vinzi ieftin. Cand esti un investitor pe termen lung, timpul e de partea ta;
  • Regula nr. 1 a cartii este: nu asculta de profesionistii bursei! 20 de ani de experienta l-au convins pe autor ca orice persoana normala, folosind cei 3% din capacitatea creierului, poate alege actiuni la fel de bine, daca nu mai bine, decat un expert mediu de pe Wall Street;
  • Un fond mutual american nu poate detine mai mult de 10% din actiunile unei companii si nici nu poate investi mai mult de 5% din activele fondului intr-o singura companie. Anumite fonduri nu pot detine actiuni la o companie ce valoreaza mai putin de 100 milioane USD. Investitorul individual nu are astfel de constrangeri, ceea ce poate reprezenta un avantaj de investitie. Asta explica de ce multe fonduri mutuale sau de pensii nu reusesc sa bata mediile pietei. Cu cat un fond de actiuni e mai mare, cu atat ii este mai greu sa bata concurenta;

Inainte de a incepe sa investesti la bursa, trebuie sa te intrebi:

  1. Detin o locuinta? O locuinta este o investitie buna pe care aproape oricine e in stare sa o faca;
  2. Am nevoie de bani? Investeste doar ce iti permiti sa pierzi, fara ca aceasta sa aiba vreun efect asupra vietii de zi cu zi pe termen scurt;
  3. Am calitatile personale necesare pentru a reusi? Acestea includ rabdare, bun simt, toleranta la esec, minte deschisa, detasare, persistenta, umilinta, flexibilitate, disponibilitatea de a face cercetare pe cont propriu, disponibilitatea de a admite greseli, abilitatea de a ignora panica generala si de a lua decizii fara sa ai informatia completa sau perfecta;
  4. Un investitor neinitiat trece continuu prin trei stari: ingrijorare, complacere si capitulare. El este ingrijorat dupa ce piata a cazut sau economia pare sa se prabuseasca, ceea ce il impiedica sa cumpere companii bune la pret redus. Apoi dupa ce cumpara la preturi mai mari, se complace observand ca actiunile sale cresc. Acesta e momentul cand ar trebui sa verifice fundamentele actiunilor cumparate, dar n-o face. La final, cand actiunile sale scad in timpuri grele si preturile coboara sub cat a platit pe actiuni, capituleaza si vinde imbufnat;
  5. Trebuie sa te disciplinezi sa-ti ignori propriile sentimente si sa pastrezi actiunile atat timp cat analiza fundamentala a companiei respective te satisface;
  6. Nu crede in predictiile pietei, crede in companii grozave. Singurul semnal fiabil de cumparare este o companie cu fundamente solide. In acest caz, nu e niciodata prea devreme sau prea tarziu sa cumperi actiunile ei;
  7. Cel mai bun loc unde sa gasesti companii care aduc profit 10x (“tenbaggers”) este aproape de casa, la cumparaturi la mall si in special acolo unde lucrezi (avantajul profesiei). Acest avantaj e util mai ales in cazul industriilor ciclice. Asa ca investeste in lucruri despre care stii deja. Poti dezvolta propriul tau sistem de detectie a actiunilor de cumparat in afara canalelor de informatii financiare, de acolo vei primi informatiile tarziu;
  8. Chiar daca o actiune ti-a atras atentia, descoperirea ei nu e un semnal de cumparare. Ai ajuns doar la un fir catre o poveste care trebuie dezvoltata. A investi fara cercetare prealabila este ca si cum ai juca poker fara sa te uiti la carti;
  9. Marimea unei companii este importanta in raport cu asteptarile. Succesul tinde sa se dilueze la companiile mari fata de cele mai mici. Nu se poate ca o companie foarte mare sa-si poata accelera cresterea foarte mult. Nu cumperi actiuni la un gigant precum Coca-Cola asteptand sa creasca de 4 ori in 2 ani. Daca cumperi Coca-Cola la pretul corect, poate iti triplezi banii in sase ani, dar nu in doi ani. Intre timp, un produs competitiv poate lansa o companie mai mica intr-o perioada de crestere puternica si reprezinta o investitie mai profitabila.

Companiile se impart in 6 categorii: slow growers (,,lenesii”), stalwarts (,,robustii”), fast growers (,,rapizii”), cyclicals (,,ciclicii”), asset plays (,,detinatorii de asset-uri”) si turnarounds (,,revenirile”), intr-o traducere aproximativa. “Growth” inseamna ca acea companie produce (creste) mai mult intr-un an decat in anul precedent;

1) Slow Growers (,,lenesii”)

  • companii mari si vechi, care cresc putin mai mult decat PIB-ul (2-4% pe an, in medie). Poate au fost companii de crestere rapida in trecut, dar cand industria lor incetineste, majoritatea companiilor din acea industrie isi pierd ritmul si mai devreme sau mai tarziu orice industrie cu crestere rapida devine industrie cu crestere lenta. Exemple de industrii cu crestere lenta: utilitati din energie, metalurgie, chimie, computere;
  • tind sa plateasca dividende generoase, principalul lor avantaj;
  • de cumparat daca au platit dividende bune in trecut. De aflat cat a fost procentul de profit distribuit sub forma de dividende. Daca procentul a fost mai mic, atunci compania probabil are o perna de cash pentru vremuri mai grele. Daca procentul a fost mai mare, atunci dividendul poate fi mai riscant;
  • de vandut daca au crescut cu 30-50% sau daca fundamentele lor s-au deteriorat, chiar daca pretul actiunii a scazut. E posibil ca si la un pret mai scazut randamentul dividendului sa nu fie suficient de atractiv pentru a atrage interesul investitorilor.

2) Stalwarts (,,robustii”)

  • de exemplu Coca-Cola, Bristol-Meyers, Procter and Gamble, Colgate-Palmolive. Aceste companii sunt mai dinamice decat “lenesii”, avand venituri in crestere cu 10-12% anual;
  • in functie de momentul cand cumperi si la ce pret, poti obtine un profit rezonabil cu “robustii”;
  • poate dura un numar de ani pana ajungi sa-ti dublezi sau triplezi banii, cel mult, dar ofera o buna protectie pe timp de recesiune;
  • inainte de a cumpara, verifica sa nu-si fi diversificat ineficient domeniul de activitate, verifica rata de crestere a veniturilor pe termen lung si daca si-a pastrat ritmul in ultimii ani. Daca ai de gand sa pastrezi actiunile pentru totdeauna, analizeaza cum s-au comportat actiunile companiei pe durata recesiunilor si caderilor anterioare;
  • de regula sunt pastrate pentru un profit de 30-50%, dupa care sunt vandute si procesul se repeta cu alte companii similare ale caror actiuni sunt momentan subevaluate;
  • vinde daca produsele noi nu mai au succesul scontat, daca PER e deja semnificativ mai mare decat al altor companii de aceeasi marime din industrie, daca rata de crestere a scazut desi si-a mentinut profiturile prin scaderea cheltuielilor, iar alte oportunitati de reducere a costurilor par limitate.

3) Fast Growers (,,rapizii”)

  • companii mici, agresive, care cresc cu 20-25% pe an. Daca le alegi intelept, unele dintre ele vor aduce cresteri de 10x – 40x;
  • o companie cu crestere rapida nu trebuie neaparat sa apartina unei industrii cu crestere rapida, ci sa faca un profit substantial. Tot ce trebuie este spatiu de expansiune intr-o industrie cu crestere lenta. Exemple de companii care au performat asa in trecut: Anheuser-Busch (produce berea Budweiser), Marriott, Wal-Mart, Taco Bell, The Gap;
  • smecheria este sa-ti dai seama cand se vor opri din crestere si cat sa platesti pentru aceasta crestere;
  • verifica faptul ca actiunea are un PER apropiat de rata de crestere;
  • aceste companii nu pot mentine o crestere de doua cifre pe termen lung, asa ca mai devreme sau mai tarziu se epuizeaza si ajung la o crestere de o cifra ca “lenesii” sau “robustii”;
  • semne pentru vanzare: vanzari in scadere cu 3% in ultimul trimestru, diversi executivi au plecat la concurenta, actiunea se vinde cu un PER de 30, in timp ce cele mai optimiste proiectii de crestere ale vanzarilor ar fi pe la 15-20% in urmatorii doi ani.

4) Cyclicals (,,ciclicii”)

  • un ciclic este o companie ale carei vanzari sau profituri cresc sau scad in mod regulat sau predictibil. Exemple de pro-ciclici includ industria anvelopelor, metalurgiei si chimiei, industria auto sau aviatica, chiar si industria de aparare;
  • intr-o economie in crestere, ciclicele infloresc si pretul actiunilor tinde sa creasca mai repede decat pretul “robustilor”, deoarece cererea de automobile, avioane, otel, produse chimice este in crestere. La recesiune economica, ciclicele sufera, la fel si pretul actiunilor. Poti pierde 50% din investitie rapid daca cumperi ciclice la momentul nepotrivit al ciclului si pot trece ani pana vei observa o revenire a acestora. Timingul e foarte important in acest caz, iar avantajul profesiei poate fi foarte valoros pentru aceasta categorie de companii;
  • inainte de a cumpara, analizeaza inventarul, relatia dintre cerere si oferta, observa nou venitii de pe piata, care pot deveni periculosi. Anticipeaza reducerea PER cu timpul pe masura ce afacerile isi revin dintr-o criza economica si apoi varful PER cand investitorii se asteapta la un final de ciclu economic;
  • vinde cand stocurile pe inventar cresc si compania nu le poate vinde, asta insemnand preturi mai mici si profituri mai mici, cand competitia a devenit prea acerba, cand cererea finala de produse a incetinit sau cand compania nu reuseste sa faca fata competitiei externe, desi si-a redus din costuri.

5) Turnarounds (,,revenirile”)

  • sunt companii condamnate initial la disparitie, dar reusesc sa revina inainte de a-si da sfarsitul. Pot ajunge la faliment rapid si variatiile lor nu sunt legate de variatiile pietei;
  • pot depinde de garantii guvernamentale pentru imprumuturi (ex. Chrysler sau Lockheed), pot suferi pierderi majore din evenimente imprevizibile, pot ajunge la faliment, dar isi revin cumva (ex. Toys “R” Us), pot reusi restructurarea filialelor neprofitabile;
  • vinde daca datoriile au crescut brusc, daca inventarul pe stoc creste de doua ori mai repede decat vanzarile sau daca PER e prea mare relativ la prospectele de castiguri viitoare.

6) Asset plays (,,detinatorii de asset-uri”)

  • orice companie care detine ceva valoros, dar piata a neglijat. Aici conteaza mult avantajul profesiei. Assetul poate fi o suma mare de cash, active imobiliare, patente pentru produse medicale, etc.
  • analizeaza valoarea acelor active, marimea datoriilor companiei in raport cu aceste active si daca acea companie intentioneaza sa faca noi imprumuturi care ar face acele active mai putin valoroase.

Companiile nu raman pentru totdeauna in aceeasi categorie, unele trec de la ,,rapizi” la ,,lenesi” sau ,,robusti”, altele ajung chiar ,,ciclice”. Unele ,,ciclice” pot avea probleme mari, dar isi revin inainte de colaps.

Exemple de alegere a unor actiuni perfecte:

  • numele interesante pot atrage investitorii care nu au verificat fundamentele companiei si ii supraevalueaza cotatia. In schimb, companiile cu nume plictisitoare sunt subevaluate (ex. Automatic Data Processing);
  • face o activitate neinteresanta, ceea ce tine analistii departe pana cand apar stiri bune despre ea si incep cumpararile. Daca o companie cu profituri bune si o balanta solida face o activitate neinteresanta, asta iti ofera suficient timp ca sa cumperi actiunea mai ieftin. Apoi, cand devine scumpa si la moda, poti vinde actiunile celor care vin dupa tine;
  • nu se afla intr-o industrie cu crestere rapida si nu are probleme cu competitia, nu are rivali relevanti si nimeni nu e interesat de ea;
  • are o nisa de piata, fiind un monopol virtual, ceea ce permite controlul preturilor. Exemple: companii farmaceutice sau chimice (ce vand pesticide sau erbicide) care detin patentele unor produse pe care nimeni altcineva nu mai are voie sa le faca sau companii care detin marci (ex. Coca-Cola, Robitussin, Tylenol, Marlboro) pentru care e nevoie de multi bani si multi ani ca sa-si construiasca o reputatie publica;
  • utilizeaza tehnologia si beneficiaza de preturile in scadere ale produselor tehnologice;
  • produc bunuri care trebuie cumparate regulat, cum ar fi medicamente, sucuri, lame de ras sau tigarete;
  • cand cei din interior cumpara masiv, ceea ce inseamna ca acea companie nu va da faliment in urmatoarele 6 luni;
  • cand managementul detine actiuni, atunci recompensarea actionarilor devine prima prioritate, pe cand atunci cand managementul primeste doar salarii, atunci cresterea salariilor devine prima prioritate a acestora;
  • cand compania isi rascumpara actiunile, astfel recompensand investitorii prin cresterea pretului per actiune.

Exemple de actiuni de evitat:

  • actiuni de la cea mai in voga companie de pe cea mai fierbinte industrie, cea care are publicitatea cea mai favorabila, de care a auzit orice investitor si pe care o cumpara, nerezistand presiunii sociale;
  • actiunile in voga cresc repede, dar cum nu le tine nimic in picioare decat speranta si aerul rarefiat, vor cadea la fel de repede;
  • companii despre care se spune ca vor fi urmatorul IBM, urmatorul McDonald’s, urmatorul Intel, urmatorul Disney, etc.
  • companii care se diversifica in domenii din afara ariei lor de competenta, ceea ce conduce la cresterea pierderilor;
  • companiile care se bazeaza pe prea putini clienti si la care pierderea unui client (inclusiv statul) ar putea fi catastrofala pentru companie.

Alte idei interesante din carte:

  • Exista 5 moduri de baza prin care o companie isi poate mari castigurile: reduce costurile, creste preturile, se extinde pe noi piete, vinde mai mult pe pietele existente, revitalizeaza sau inchide anumite operatiuni aflate in pierdere.
  • PER (sau P/E ratio) este adesea o masura utila pentru a evalua daca o actiune este supraevaluata, evaluata corect sau subevaluata relativ la potentialul companiei de a produce valoare. Se obtine impartind pretul curent al actiunii la castigurile fiscale din ultimele 12 luni ale companiei;
  • De obicei PER este mai mic pentru ,,lenesi” si mai mare pentru ,,rapizi”, cu ,,ciclicii” osciland pe la mijloc;
  • Daca PER este mai scazut decat rata de crestere, s-ar putea sa fi gasit o buna afacere. Daca insa PER depaseste dublul ratei de crestere, asta e un criteriu negativ;
  • Evita companiile cu un PER prea mare, deoarece acestea trebuie sa aiba o crestere incredibila a castigurilor pentru a-si justifica preturile foarte mari ale actiunilor;
  • Alt raport util este (rata de crestere pe termen lung + randament divident)/PER. Daca este mai mic de 1, e slab; la 1,5 este OK; peste 2 este excelent;
  • Alt criteriu este tipul datoriilor companiei. Datoriile la banci sunt rele fiindca, daca acea companie nu poate returna creditul, atunci creditorii isi iau partea din active si pentru actionari nu mai ramane nimic. Datoriile sub forma de obligatiuni pe piata de capital sunt mai bune din perspectiva actionarilor, atat timp cat compania continua sa plateasca dobanzile;
  • Verificarea profitului dupa plata taxelor iti poate spune multe despre profitabilitatea companiei in raport cu alte companii din aceeasi industrie. Companiile cu cea mai buna rata de profitabilitate sunt prin definitie operatorii cu costurile cele mai mici, ceea ce le ofera o sansa mai buna de supravietuire in cazul deteriorarii situatiei de pe piata;
  • La fiecare cateva luni trebuie sa reverifici povestea companiei, rapoartele trimestriale, castigurile curente si evolutia lor;

Idei proaste si periculoase despre actiuni:

  • daca a scazut deja atat de mult, nu mai poate scadea mult in continuare;
  • iti poti da seama cand o actiune a atins minimul;
  • daca a ajuns deja atat de sus, cum ar fi posibil sa creasca si mai mult?
  • actiunea e doar 3 USD bucata, cat as putea sa pierd?
  • totdeauna actiunile isi revin;
  • cand revine la 10 USD, o sa vand;
  • am pierdut oportunitatea asta, o s-o prind pe urmatoarea;
  • actiunea a urcat, deci am avut dreptate sau … actiunea a scazut, deci cred ca m-am inselat;

In anumiti ani vei castiga 30%, in alti ani abia vei obtine 2% sau chiar vei pierde 20%. E parte din joc si trebuie sa o accepti;

Media multianuala pentru actiuni este aproximativ 9-10%. Daca nu poti obtine mai mult de 12-15% in medie din cumpararea de actiuni individuale, atunci mai bine investesti intr-un fond de tip index care urmareste un indice global de genul S&P500 si merge cu piata;

Aloca cel putin tot atat timp si efort in alegerea unor noi actiuni pe cat aloci in alegerea unui nou frigider.

Observatie: cartea abunda in exemple de calcule si grafice pentru diverse companii. Orice mentionare a numelui unei companii reprezinta alegerea autorului cartii si nu este o recomandare de investitie din partea lui Sorin Scortan.

Daca doresti sa comanzi cartea, o poti face de pe site-ul Books Express AICI sau de pe site-ul librariei Carturesti AICI. (link-uri de afiliere).

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.