Primii 100 de lei ca om liber
In ultimul timp am foarte multe intrebari si sedinte de coaching legate de schimbarea directiei profesionale, side business, life style business etc.
In primul rand felicitari celor care fac ce le place din punct de vedere profesional.
Pentru ceilalti, va spun: NU MERITA sa faci ceva ce nu iti place (te seaca) pentru bani. Banii oricum sunt putini fata de potentialul tau de a genera bani. Satisfactiile profesionale sunt foarte mici in comparatie cu ce primesti atunci cand faci o activitate din vocatie.
Marea majoritate a joburilor nu iti aduc satisfactie personala reala. Pot fi facute si de un robotel sau de un robotel mai inteligent (AI) … si rezultatul este doar functionarea optima a unei corporatii depersonalizate si care ofera servicii si bunuri de multe ori inutile, pentru nevoi create articifial.
O spun in calitate de fost corporatist, pe o pozitie destul de inalta, care facea lucruri destul de smart. Niciodata nu am simtit o satisfactie personala pentru faptul ca am optimizat fiscal nu stiu cate milioane de euro pentru nu stiu ce corporatie.
Saptamana trecuta, cand o fosta clienta (prima mea clienta de coaching) mi-a spus ca sedinta de acum 3 ani a fost triggerul pentru a iesi din managementul propriei firme si a investi in real estate … si acum este 80% acolo unde si-a dorit … adica libera financiar … mi s-au inmuiat picioarele, s-a oprit timpul in loc … Eram incepator, aveam emotii mari, mi-era teama sa nu pot sa ajut, sa nu fie o pierdere de timp pentru clienta. Se pare ca nu a fost.
Tariful acelei ore a fost de 100 RON. 100 RON pe care i-am fotografiat, i-am pus intr-un carnetel si ii am si astazi.
Mi-am amintit de toata lupta, indoielile, opozitia pe care le-am intampinat cand mi-am parasit job-ul meu caldut in corporatie pentru a urmari un vis …
Nu regret o clipa, satisfactia vietii mele a explodat … Am muncit literalmente cat 5 oameni, cate 16 ore pe zi, 7 zile din 7, luni de zile, continuu …se uitau apropiatii mei la mine si ma intrebau: Cat mai rezisti? “Atat cat va fi nevoie!” pentru ca am fost invatat, programat, incadrat sa fiu un angajat de mic, dependent de salariu, de ce imi dau altii …in schimbul libertatii si autonomiei mele … insa nu mi-am acceptat soarta.
Decat o viata-n genunchi, mai bine mor in picioare!
Aceasta a fost atitudinea care mi-a adus succesul. Fara “nu stiu ce sa fac”, “nu se poate”, “eu cand mai ies in oras”, “este greu”, “o viata am”, “nu am avut noroc”, “eu vreau sa ma distrez”, “dar cum ramane cu work life balance”…
Vara aceasta mi-am luat 2 luni de vacanta, lansarea ultimelor 2 evenimente de anul acesta le-am facut de la Busteni, respectiv Baile Herculane. Efortul sustinut, disproportionat de la inceput nu se prelungeste la nesfarsit (decat daca esti masochist). Dupa un timp, vor aparea si roadele muncii tale.
Detaliat despre acest subiect in articolul: Unii au un vis si se plang ca nu il pot implini, altii si-l urmaresc pana crapa
Soarta mi-o fac eu! Si pe barba mea mor sau prosper!
Pe curand!
Valentin
PS. Daca ti-a placut articolul si il gasesti util, te rugam sa il distribui si prietenilor tai.
PPS. Alatura-te comunitatii noastre StiintaBanilor pentru a te imbogati spiritual, mental si material.
A venit succesul peste noapte!
…peste noaptea de dupa cele 1000 de zile lucrate anterior, in care nu se vede nimic, ci doar stii ca undeva exista o speranta.
I know that feeling. Felicitari!
bravo