Revolutia blockchain

Revolutia blockchain – Despre felul in care tehnologia aflata la baza bitcoinului transforma banii, afacerile si lumea, de Don Tapscott si Alex Tapscott – rezumat

Cartea “Revolutia blockchain – Despre felul in care tehnologia aflata la baza bitcoinului transforma banii, afacerile si lumea” (2016) de Don Tapscott si Alex Tapscott explica modul cum puterea tehnologiei blockchain din spatele Bitcoin poate transforma lumea financiara prin imbunatatirea modului in care stocam banii si facem afaceri, pentru a le face mai corecte, transparente, egale si libere de coruptie.

Blockchain este un protocol ingenios care permite tranzactiilor sa fie simultan anonime si securizate. Tehnologia este publica, criptata si disponibila pentru oricine doreste sa o foloseasca. Patruzeci si doua dintre cele mai mari institutii financiare din lume, printre care JPMorgan Chase, Goldman Sachs si Credit Suisse au format un consortiu pentru a explora blockchain in vederea unor tranzactii mai rapide si mai sigure.

Blockchain este pentru lumea finantelor comparabil cu ce era acum 25 de ani internetul pentru lumea informatiei: o tehnologie care permite tranzactii rapide, securizate si descentralizate. Tehnologia blockchain este folosita mai ales in domeniul monedelor virtuale, dar are un potential mult mai mare de a inova, aplicabil in numeroase domenii. Avantajul ei este ca poate stoca o baza publica de date, protejate de criptografie, fara sa fie nevoie de reglementare din partea unei autoritati centrale. Adoptata pe scara larga, ar aduce un nivel de transparenta fara precedent, fie in zona privata, fie in administratia publica.

Mai jos, Sorin Scortan, membru in comunitatea StiintaBanilor, a extras cateva idei din carte, pentru a intelege ce este blockchain si cum poate fi el utilizat in lumea tranzactiilor viitorului.

Nota: Toate punctele de vedere si argumentele pro sau contra apartin autorilor cartii.

PARTEA I – SA ZICEM CA VREI O REVOLUTIE

  • La finalul anului 2008, una sau mai multe persoane ascunse sub pseudonimul Satoshi Nakamoto au schitat un protocol nou pentru un sistem monetar electronic peer-to-peer, care sa utilizeze o criptomoneda numita bitcoin. Criptomonedele difera de monedele traditionale fiduciare prin faptul ca nu sunt create sau controlate de stat. Acest protocol stabilea un set de reguli – sub forma unor calcule distribuite – care asigurau integritatea datelor schimbate intre acele miliarde de dispozitive fara sa treaca printr-un tert de incredere;
  • Blockchainurile ne dau posibilitatea sa trimitem bani direct si in siguranta de la unii la altii, fara sa trecem printr-o banca, companie de carduri de credit sau PayPal;
  • La nivelul sau fundamental, este un cod open source; oricine il poate descarca gratuit, il poate derula si il poate utiliza pentru a elabora instrumente noi care sa gestioneze tranzactiile online;
  • Bitcoinul sau celelalte monede digitale nu sunt salvate in vreun fisier aflat undeva; ele sunt reprezentate prin tranzactii inregistrate intr-un blockchain – ca un fel de foaie de calcul sau un fel de registru contabil global, care se foloseste de resursele unei mari retele peer-to-peer, pentru a verifica si aproba fiecare tranzactie cu bitcoini;
  • La fel ca blockchainurile care utilizeaza bitcoini, absolut toate blockchainurile sunt distribuite: ele functioneaza pe computere, fiind puse la dispozitie de voluntari din intreaga lume; nu exista nicio baza centrala de date care sa fie sparta de hackeri;
  • Blockchainul este public: poate fi vazut de oricine in orice moment, pentru ca se gaseste in retea, nu intr-o singura institutie insarcinata cu verificarea tranzactiilor si inregistrarile contabile. Iar blockchainul este criptat: utilizeaza o criptare complexa care lucreaza atat cu chei publice, cat si cu chei private (oarecum similar cu sistemul de doua chei pentru deschiderea unei cutii de valori), pentru a se pastra securitatea virtuala;
  • La fiecare zece minute, la fel ca o bataie a inimii retelei bitcoin, toate tranzactiile derulate sunt verificate, confirmate si inregistrate intr-un bloc care este legat de blocul anterior, alcatuind in felul acesta un lant. Fiecare bloc trebuie sa faca trimitere la blocul anterior pentru a fi valid. Aceasta structura aplica o marca temporala si stocheaza schimburile de valoare pentru totdeauna, impiedicand pe oricine sa modifice registrul;
  • Sistemul financiar functioneaza pe o tehnologie invechita si este guvernat prin reglementari care dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea. Este plin de contradictii si de progrese inegale care il face ocazional lent, de multe ori nesigur si in mare parte obscur pentru partile interesate;

Cele sapte principii de proiectare ale blockchainului:

1. Integritatea in retea – Increderea este intrinseca, nu extrinseca. Integritatea este codificata in fiecare etapa a procesului si este distribuita, nu este investita intr-un singur membru. Participantii pot sa faca schimb direct de valori, asteptandu-se ca partea cealalta sa actioneze cu integritate. Asta inseamna ca valorile onestitatii sunt codificate in drepturile de decizie, in structurile de stimulente si in operatiuni, astfel incat actiunea lipsita de integritate este fie imposibila, fie costa mult mai mult timp, bani, energie si reputatie.

2. Puterea distribuita – Sistemul distribuie puterea intr-o retea peer-to-peer fara niciun punct unic de control. Nicio tabara nu poate sa inchida sistemul. Daca o autoritate centrala reuseste sa cenzureze sau sa blocheze o persoana sau un grup, sistemul va supravietui in continuare. Daca mai mult de jumatate din retea incearca sa ia cu asalt intregul, toata lumea va vedea ce se petrece.

Oricine poate sa descarce protocolul bitcoin gratuit si poate sa pastreze o copie a blockchainului. Voluntarii mentin blockchainul actualizandu-si propria copie si punandu-si unitatile de procesare disponibile ale computerului la lucru pentru minerit. Toate actiunile sau tranzactiile sunt difuzate in retea, in vederea verificarii si validarii ulterioare. Nu trece nimic printr-un tert cu rol central, nu se stocheaza nimic pe un server central.

3. Valoarea ca stimulent – Sistemul armonizeaza stimulentele tuturor partilor interesate. Softul este programat pentru a-i recompensa pe cei care lucreaza la el si apartine celor care detin si utilizeaza unitatile sale de valoare, astfel incat sa aiba cu totii grija de el. Prin conventie, prima tranzactie dintr-un bloc este o tranzactie speciala care lanseaza o moneda noua detinuta de creatorul blocului. Aceasta adauga un simulent care determina nodurile sa sprijine reteaua. Bitcoinul este un stimulent care ii face pe mineri sa participe la crearea unui bloc si la legarea lui de blocul anterior. Cei care termina primii un bloc primesc un numar de bitcoini pentru eforturile lor. Detinand si utilizand bitcoini, finantam dezvoltarea blockchainului.

Satoshi a plafonat rezerva de bitcoini la 21 de milioane care sa fie emisi de-a lungul timpului pentru a preveni inflatia arbitrara. Data fiind injumatatirea la fiecare patru ani a bitcoinilor extrasi de pe urma unui bloc si actuala rata a mineritului (6 blocuri pe ora), acele 21 de milioane de BTC ar trebui sa fie in circulatie in jurul anului 2140.

4. Securitatea – Masurile de siguranta sunt incorporate in reteaua care nu are niciun punct de avarie si ne asigura nu numai confidentialitate, ci si autenticitate si nerefuzarea intregii activitati. Oricine vrea sa participe trebuie sa utilizeze criptografia – nu exista optiunea refuzului – iar consecintele comportamentului nechibzuit raman izolate la persoana care s-a comportat nechibzuit.

Moneda digitala nu este stocata intr-un fisier in sine. Ea este reprezentata de tranzactiile indicate de un hash criptografic. Utilizatorii pastreaza criptocheile de la banii lor si tranzactioneaza direct unii cu altii. Aceasta securitate este insotita de responsabilitatea de a-ti pastra cheile private secrete.

5. Confidentialitatea – Oamenii ar trebui sa detina controlul asupra propiilor date, sa aiba dreptul sa decida ce, cand, cum si cat de mult din identitatile lor vor sa aduca la cunostinta cuiva. Nimeni nu trebuie sa furnizeze vreun nume, o adresa de e-mail sau alte date personale pentru a descarca si a utiliza softul bitcoin.

Nu exista nicio aglomerare tentanta de date personale in blockchain. Protocoalele blockchainului ne permit sa alegem nivelul de confidentialitate pe care il consideram acceptabil in orice tranzactie sau in orice mediu. Ne ajuta sa gestionam mai bine identitatile si interactiunile cu lumea.

6. Drepturile conservate – Drepturile de proprietate sunt transparente si executorii. Libertatile individuale sunt recunoscute si respectate. Nu putem tranzactiona in blockchain un lucru care nu ne apartine, indiferent daca este vorba de o proprietate reala, o proprietate intelectuala sau drepturi asociate statutului de persoana. Ca Registru al Tuturor Lucrurilor, blockchainul poate functiona ca registru public, prin instrumente cum ar fi Proof of Existence (PoE) (confirmarea existentei), un site care creeaza si inregistreaza rezumate criptografice ale unor acte, titluri, chitante sau licente in blockchain.

Pentru tranzactiile mai complexe care angreneaza mai multe drepturi si mai multe parti, avem acum la dispozitie contractul inteligent, un fragment de cod cu un scop special care executa un set complex de instructiuni in blockchain.

7. Incluziunea – Economia functioneaza atunci cand lucreaza pentru toata lumea. Aceasta inseamna reducerea barierelor din calea participarii, crearea unor platforme pentru capitalismul distribuit, nu doar un capitalism redistribuit. Inca exista 2 miliarde de oameni care nu au cont bancar, iar in lumea dezvoltata prosperitatea a intrat efectiv in declin, in timp ce inegalitatea sociala continua sa creasca. Consumatorii de la baza piramidei nu-si permit nici acum soldul minim pentru un cont, sumele minime pentru plati sau taxele de tranzactii pentru utilizarea sistemului. Costurile infrastructurii acestuia fac ca microplatile sa fie nefezabile.

Satoshi si-a imaginat ca omul obisnuit va interactiona cu blockchainul prin ceea ce a numit modul de “verificare simplificata a platii”, care poate sa functioneze si pe telefoane mobile pentru a mobiliza blockchainul.

Toti cei care au un telefon mobil pot sa participe in economie sau pe piata, ca producatori sau consumatori. Nu este necesar niciun cont bancar, nicio confirmare a cetateniei, niciun certificat de nastere, nici adresa in care locuiesti, nicio moneda locala stabila pentru a utiliza tehnologiile blockchain.

PARTEA A II-A – TRANSFORMARI

  • Bancile ofera internet banking, dar continua sa emita cecuri de hartie si sa utilizeze computere centrale care dateaza din anii 1970. Cand unul dintre clienti isi trece cardul de credit printr-un cititor de carduri de ultima generatie pentru a cumpara o cafea cu lapte de la o cafenea, banii acestuia trec prin nu mai putin de cinci intermediari inainte sa intre in contul cafenelei. Tranzactia este confirmata in cateva secunde, dar decontarea dureaza cateva zile;
  • In statul New York, legile de transferare a banilor dateaza de pe vremea Razboiului Civil, cand mijloacele principale de deplasare a banilor erau caii si postalioanele;
  • De ce are nevoie Western Union de 500.000 de puncte de vanzare in toata lumea cand mai bine de jumatate din populatia lumii are un smartphone?
  • Expedierea unei nicovale in China este mai rapida decat transferul de bani in China prin sistemul bancar. Banii sunt deja digitalizati, nu e ca si cum ai trimite paleti de bancnote atunci cand faci un virament;
  • Din cauza pozitiei lor de monopol, numeroase firme care ocupa pozitia dominanta acum nu au niciun interes sa-si imbunatateasca produsele, sa-si sporeasca eficienta, sa amelioreze experienta consumatorului sau sa atraga generatia urmatoare;

Exista 6 motive cheie care explica de ce tehnologia blockchain va provoca schimbari profunde in sectorul financiar, spargand monopolul finantelor si oferind atat persoanelor, cat si institutiilor o alegere reala a felurilor in care creeaza si gestioneaza valoarea:

– Atestarea – Pentru prima data in istorie, doua parti care nu se cunosc si nu au incredere una in alta pot sa faca tranzactii si afaceri. Verificarea identitatii si instituirea increderii nu mai sunt dreptul si privilegiul intermediarului financiar;

– Costul – In blockchain, reteaua compenseaza transferurile de valoare peer-to-peer si face lucrurile aceastea continuu, astfel incat registrul sau este mereu actualizat. Daca are un smartphone si o conexiune la internet, orice persoana, de oriunde, poate sa aiba acces la arterele vaste ale finantelor globale;

Modul complex si costisitor in care bancile opereaza le face inutilizabile pentru cei mai saraci oameni de pe planeta. Datorita sistemului bancar complicat, platile sub 20 de centi nu sunt profitabile pentru banci, desi 2,2 miliarde de oameni traiesc cu mai putin de un dolar pe zi. Nu e de mirare ca 2,5 miliarde de oameni nu au un cont bancar;

– Viteza – In prezent, decontarea unui transfer monetar efectuat de un muncitor din diaspora in tara de origine dureaza 3-7 zile. Tranzactiile bursiere au nevoie de 2-3 zile, pe cand realizarea unei tranzactii pentru un credit bancar are uluitoarea durata medie de 23 de zile. Reteaua SWIFT se ocupa de 15 milioane de ordine de plata zilnic, intre 10000 de institutii financiare la nivel global, dar are nevoie de zile intregi pentru a le compensa si deconta. Reteaua bitcoin are nevoie in medie de 10 minute pentru a compensa si deconta toate tranzactiile derulate in intervalul respectiv;

– Gestionarea riscurilor – Tehnologia blockchain promite sa atenueze cateva forme de risc financiar. Prima este cea a riscului de decontare, riscul ca tranzactia va esua din cauza unei defectiuni in procesul de decontare. A doua este cea a riscului de contrapartida, riscul ca cealalta parte contractuala va ajunge in situatia de incapacitate de plata inainte sa deconteze tranzactia. Cea mai seminificativa forma este cea a riscului sistemic, suma totala a riscurilor importante de contrapartida din cadrul sistemului;

– Inovatia in domeniul valorii – Tehnologia este de tip open source, incurajand experimentarea. Institutiile financiare utilizeaza deja tehnologia blockchain pentru a inregistra, a comercializa si a tranzactiona active si pasive si ar putea sa o utilizeze in cele din urma pentru a inlocui bursele si pietele centralizate traditionale, rasturnand felul in care definim si tranzactionam valoarea;

– Open source – Industria serviciilor financiare este o stiva de sisteme tehnologice mostenite, cu o inaltime de 20 de kilometri, care sta sa cada. Schimbarile sunt dificile pentru ca toate imbunatatirile trebuie sa fie compatibile retroactiv. Ca tehnologie open source, blockchainul poate sa inoveze constant, sa reitereze si sa imbunatateasca sprijinindu-se pe consensul din retea;

  • Practicile traditionale de contabilitate nu vor supravietui vitezei si complexitatii finantelor moderne. Noi metode de contabilitate, care vor utiliza registrul distribuit al blockchainului, vor face ca auditul si inregistrarile financiare sa devina mai transparente si sa se deruleze in timp real. De asemenea, vor imbunatati dramatic capacitatea autoritatilor si a altor parti interesate sa verifice amanuntit actiunile financiare derulate in cadrul unei corporatii;
  • Blockchainul poate oferi oamenilor puterea de a-si forma identitati unice cu o varietate de atribute, printre acestea numarandu-se si istoricul tranzactiilor anterioare si sa le puna la dispozitie noi alternative in afara sistemului bancar traditional;
  • Exista o multime de cazuri de utilizare, mai ales in domeniul creditelor, unde tehnologia blockchain creeaza incredere intre parti acolo unde este necesara. Ea nu se multumeste doar sa se asigure ca fondurile imprumutate ajung la debitor, ci se asigura si ca debitorul va plati cu dobanda. Imputerniceste ambele parti cu propriile lor date, le consolideaza confidentialitatea si gestioneaza un nou tip de identitate economica persistenta pe factori cum ar fi istoricul economic din blockchain al cuiva sau capitalul social. Din moment ce blockchainul inregistreaza si stocheaza toate tranzactiile intr-un registru imuabil, fiecare tranzactie poate sa creasca gradual reputatia si solvabilitatea;
  • Procesul procurarii de capital social – prin plasamente private, oferte publice initiale, oferte secundare si investitii private in companii cotate la bursa – nu s-a schimbat semnificativ din anii 1930. Datorita noilor platforme de multifinantare, companiile mici pot sa obtina acces la capital utilizand internetul. Orice persoana din lume poate sa devina investitor la bursa – chiar si cele mai sarace sau aflate cel mai departe;
  • Ethereum a finantat dezvoltarea unui blockchain complet nou prin vanzarea propriei monede, ether, folosind un serviciu online. NYSE a investit in Coinbase, iar NASDAQ integreaza tehnologia blockchain in piata sa privata;
  • In prezent, “estimarea” prezentata pentru veniturile corporatiilor nu este decat media sau mediana unui numar mic de asa-zisi analisti experti. Exploatand intelepciunea multimilor, putem sa obtinem predictii mai realiste ale viitorului, care sa duca la piete mai eficiente. Pietele de predictie pot sa functioneze ca un fel de protectie impotriva incertitudinii globale si a evenimentelor de tip “lebada neagra”;
  • Ethereum este o platforma care deruleaza aplicatii descentralizate, mai exact contracte inteligente, exact asa cum au fost programate, fara nicio posibilitate de a avea perioade de indisponibilitate, cenzura, frauda sau ingerinte din partea unor terti. Platforma Ethereumn emite jetoane valorice pe care membrii le pot schimba in etheri si apoi ii pot converti in orice alta moneda;
  • Tehnologia blockchain conduce la o prabusire a costurilor de cautare, contractare, coordonare si generare a increderii, astfel ca firmele pot sa se deschida mai usor si sa creeze relatii bazate pe incredere cu actori externi. Manipularea sistemului costa mai mult decat utilizarea acestuia asa cum a fost gandit;
  • Blockchainul contribuie la garantarea integritatii si prin urmare a increderii in tranzactiile dintre membri. De asemenea, contribuie si la obtinerea transparentei – un factor decisiv al increderii;
  • Bancile au servit mult timp ca intermediari in autentificarea tranzactiilor si in a pastra informatii despre titlurile de proprietate, pentru a confirma cine detine proprietatea. In ultimii ani, companii precum Uber si Airbnb au inceput sa joace rol de intermediari de tranzactii financiare intre un sofer sau un proprietar de apartament si clientii sai. Din pacate, istoria arata ca acesti intermediari nu sunt totdeauna de incredere. Bancile pot da faliment sau pot pierde banii prin afaceri proaste, iar anumite companii precum Uber pot vinde datele clientilor fara sa le ceara consimtamantul;
  • Avand blockchainurile, ne putem inchiria rezervele excedentare de anumite marfuri care nu presupun aproape niciun fel de bataie de cap – hot spot-urile pentru Wi-Fi, puterea de calcul sau capacitatea de stocare, caldura generata de computerele noastre, minutele noastre suplimentare de pe mobil, chiar si cunoasterea noastra specializata – fara sa ridicam nici macar un deget, daramite sa ne ducem pana la casa unui strain din celalalt capat al orasului;
  • Internetul Lucrurilor (IoT) nu poate sa functioneze fara retelele de plata ale blockchainului, unde bitcoinul este limbajul universal de tranzactionare;
  • Dormitoarele neocupate, apartamentele goale sau salile de conferinta vacante ar putea sa se inchirieze singure. Brevetele ar putea sa se acorde singure. E-mailul nostru ar putea sa-i taxeze pe cei care trimit mesaje spam pentru fiecare articol primit. Ai inteles ideea. Avand la dispozitie invatarea automata, senzorii si robotica, agentii autonomi ar putea sa ne administreze caminele si cladirile de birouri, vanzarile interactive si marketingul, adaposturile din statiile de autobuz, fluxul traficului si utilizarea drumurilor, colectarea si eliminarea gunoiului (cosurile de gunoi le-ar vorbi camioanelor), sistemele energetice, sistemele de apa, dispozitivele medicale incorporate sau uzate, inventarele, fabricile si lanturile de aprovizionare;
  • Prima generatie a internetului a redus costurile de tranzactie intr-o oarecare masura. Avem lanturi mai rapide de furnizori, abordari noi in materie de marketing si colaborari peer-to-peer ca Linux si Wikipedia la scara masiva, cu numeroase modele de afaceri inovatoare. Tehnologia blockchain va accelera acest proces. Pe masura ce Internetul Lucrurilor va prinde radacini, aceste tendinte se vor hiperaccelera;
  • Pentru prima data in istoria moderna, economia globala este in crestere, dar cei care beneficiaza sunt putini. Pe de alta parte, era digitala aduce cu sine posibilitati nelimitate de inovatie si de progres economic. Profiturile corporatiilor se umfla ca un balon. Pe parcursul istoriei moderne, persoanele si familiile de la cea de-a 51-a centila erau pe un trend crescator. In pofida crizelor si tulburarilor, prosperitatea crestea constant atat pentru acesti oameni, cat si pentru societate in ansamblul ei. Acum nu mai este asa. Nivelul de trai a intrat in declin chiar si in statele dezvoltate. Salariile medii stangeaza in statele OECD, iar in cea mai mare parte a lumii, somajul in randul tinerilor a ramas blocat la 20%. Tinerii au de aproape 3 ori mai multe sanse sa fie someri decat adultii;
  • In SUA, doar 3,6% dintre gospodariile americane conduse de persoane sub 30 de ani aveau in 2011 actiuni la o companie privata, in scadere fata de 10,6% in 1989. In statele in curs de dezvoltare, revolutia digitala a facut foarte putin pentru a inlatura din drumul antreprenorului procedurile birocratice si coruptia;
  • In SUA, 15% dintre cei cu varsta de peste 15 ani, adica 37 de milioane de americani, nu au acces la servicii bancare. Bancile nu deservesc cea mai mare parte a lumii si nu au vreun plan actual de a o deservi. Totusi, noua tehnologie ar putea sa elimine pasul acesta. Blockchainul va avea cel mai mare impact in zonele in care retelele de plati nu exista sau in zonele care sunt foarte sarace, propulsand multe initiative aflate in stadii incipiente sa functioneze optim, cum ar fi furnizorii de servicii de transfer de bani prin telefonul mobil si organizatiile de microcredite la nivel global, facandu-le sa devina deschise, globale si sa se miste cu viteza fulgerului;
  • Tehnologia blockchain inzestreaza persoanele si companiile mici de oriunde din lume cu multe dintre capacitatile organizatiilor mai mari. Registrele bazate pe blockchain si contractele inteligente diminueaza barierele din calea demararii unei companii, accelereaza constituirea si elimina procedurile birocratice, mai ales in statele in curs de dezvoltare, unde infiintarea dureaza de 3 ori mai mult si costa de 5 ori mai mult;
  • Eliminand intermedierea tertilor traditionali si simplificand procesele, blockchainul poate sa permita in cele din urma efectuarea de plati imediate, lipsite de frictiuni. In momentul de fata multe companii si organizatii se folosesc de protocolul bitcoin pentru a reduce costurile transferurilor de bani. Aceste domenii au fost controlate de o mana de firme care si-au folosit pozitia unica si infrastructura mostenita pentru a genera o economie de tip monopolist. Dar si ele au observat riscul acestei tehnologii si s-au speriat. Companiile din domeniul platilor din ziua de azi sunt foarte nelinistite de ceea ce le face blockchainul in realitate prin revolutionarea modelului lor de afaceri;
  • Smartphone-ul este cheia pentru toate acestea. Asa cum acesta iti da posibilitatea sa-ti inchiriezi apartamentul sau masina sau sa furnizezi un transport partajat, tot astfel il poti folosi si ca pe un ATM;
  • Modalitatile de plata din blockchain, cum ar fi bitcoinul, sunt in principiu croite pentru creditorii mici si lipsiti de drepturi prin faptul ca permit platile minuscule (numite picoplati) si ca aduc costurile pana aproape de zero. Intr-o lume in care fiecare banut conteaza, utilizatorii ar trebui sa poata sa-si achite imprumuturile, sa retraga fonduri si sa economiseasca in transe micute, toate acestea fiind mult mai dificile in lumea de dinaintea blockchainului. Ei ar trebui sa poata sa faca aceste lucruri imediat si eficient, dat fiind faptul ca, in pofida saraciei lucii din multe zone ale lumii, accesul la telefoanele mobile si capacitatea de a te conecta la internet devin tot mai mult bunuri de larg consum;

Blockchainul nu este un panaceu pentru necazurile economice si financiare ale lumii. Exista obstacole care trebuie depasite si oportunitati de leadership:

– Obstacolul tehnic – inca exista diferente semnificative in privinta capacitatii de conectare la internet, fie pentru ca infrastructura de telecomunicatii este slaba, fie pentru ca oamenii nu-si permit serviciul respectiv;

– Gradul de educatie – utilizarea smartphone-urilor si interactiunile online necesita un anumit nivel de educatie. In SUA, peste 18% dintre adultii cu varsta de peste 16 ani citesc sub nivelul unui elev de clasa a 5-a, 30% au un nivel redus de cunostinte fundamentale de matematica, iar 43% dintre acesti adulti slab educati traiesc in saracie;

– Coruptia – Oamenii pot sa exploateze tehnologii stralucite, de la electricitate si pana la radio si internet, urmarind obiective benefice sau malefice. Avem nevoie de leadership de la institutiile din societate, care pot sa valorifice tehnologia blockchain pentru lucruri bune, cum ar fi grupurile de ajutorare, organizatiile societatii civile, companiile si guvernele, pana la persoanele care se conecteaza la aceasta retea vasta;

PARTEA A III-A – PERSPECTIVE PROMITATOARE SI PERICOLE

Exista cateva pericole din cauza carora tehnologia blockchain ar putea sa nu functioneze:

1. Tehnologia nu este pregatita pentru o audienta maxima – Infrastructura robusta este importanta si nu se poate autogenera in timpul catastrofelor. In astfel de cazuri, blockchainul ar fi expus la probleme de capacitate, caderi ale sistemului, erori neanticipate si dezamagirea uriasa a utilizatorilor nesofisticati tehnic.

Pe termen lung, se poate ajunge la o criza de lichiditate pentru ca bitcoinii sunt o cantitate finita – 21 milioane pana in 2140 – si prin minerit se pot extrage din ce in ce mai putini. Monedele depozitate in portofele pierdute sau trimise spre adrese de la care proprietarii au pierdut cheile private nu mai pot fi recuperate. Acestea nu fac decat sa stea pasive pe blockchain, astfel ca vor fi mai putin de 21 de milioane in circulatie.

Daca mai multi comercianti vor accepta bitcoinul ca mijloc de plata, atunci oamenii care si-au pastrat bitcoinii ar putea sa inceapa sa-si utilizeze rezerva pentru cumparaturi, eliberand astfel mai multi bitcoini. Ipotetic, oamenii ar avea mai putine motive sa faca stocuri mari de bitcoini;

Durata de 10 minute pentru procesul de compensare si de decontare a tranzactiilor inseamna un interval efectiv prea lung pentru Internetul Lucrurilor, unde dispozitivele trebuie sa interactioneze continuu. Astfel au aparut criptomonede ca Litecoin la care timpul de generare al blocului este de 2,5 minute sau Ripple si Ethereum cu o latenta de cateva secunde;

2. Energia consumata nu este durabila – Hashing-ul, procesul de derulare a tranzactiilor in asteptare prin algoritmul de securitate SHA-256 pentru a le valida si a rezolva un bloc, consuma foarte multa electricitate, ceea ce genereaza un volum enorm de emisii de carbon. Toata puterea aceea de calcul, care ar putea sa vindece cancerul sau sa exploreze stelele, este blocata in computere care nu fac decat sa proceseze tranzactii de tip bitcoin. Iar pentru fiecare dolar de electricitate consumat de computer, este nevoie de 50 de centi pentru racire.

Cei mai inteligenti experti in tehnologie de pe planeta lucreaza la gasirea unor solutii creative pentru problema energiei, prin aparate mai eficiente si utilizand energie regenerabila;

3. Guvernele il vor inabusi sau il vor deforma – Nu putem gasi solutia unor probleme politice in criptografie. Cum se vor raporta legiuitorii, autoritatile de reglementare si magistratii din intreaga lume la blockchain? Nu exista niciun element de proprietate intelectuala, nu exista nicio particica a bitcoinului care sa fie proprietate intelectuala, nu exista nicio scanteie creativa care sa fie sub copyright, nu exista nicio idee brevetabila, nu exista niciun patent, nu exista nicio marca comerciala;

Jurisdictia deja conteaza atunci cand sunt utilizati bitcoinii. Cateva guverne i-au interzis deja sau le-au interzis bancilor centrale sa-i tranzactioneze, asa cum a facut China;

4. Liderii puternici ai vechii paradigme il vor uzurpa – Marile corporatii si puternicele state nationale ar putea captura tehnologiile blockchain pentru propriile lor interese inguste;

5. Stimulentele nu sunt adecvate colaborarii distribuite in masa – Minerii au ceva care ii stimuleaza sa intretina infrastructura bitcoinului pentru ca daca reteaua cedeaza, toti bitcoinii neconvertiti pe care i-au castigat (sau pe care ar putea sa-i castige) prin minerit s-ar pierde sau n-ar mai valora nimic sau ar fi pusi in primejdie. Dupa ce vor fi extrasi toti bitcoinii, sunt sanse mari sa apara o structura de taxe;

6. Blockchain este un criminal de joburi – Blockchainul este o platforma extraordinara pentru automatizarea radicala, in care codul computerelor ar face munca in locul fiintelor umane, administrand activele si oamenii. Ce se va intampla cand vehiculele autonome vor inlocui soferii de la Uber? Sau cand monedele digitale se vor debarasa de cele 500.000 de puncte de vanzare ale Western Union la nivel global? Sau cand o platforma blockchain comuna pentru servicii financiare va elimina zeci de mii de locuri de munca din contabilitate si din administrarea sistemelor IT?

7. Administrarea protocoalelor este ca dresajul pisicilor – Daca vrem ca bitcoinul sa concureze serios ca mecanism global de plata, atunci trebuie sa se pregateasca pentru adoptarea in masa. Nu trebuie sa se blocheze brusc intr-o zi cand volumul tranzactiilor ar depasi capacitatea blockchainului;

8. Agentii autonomi distribuiti vor forma Skynet-ul – Daca masinile automate pentru vanzarea produselor sunt programate sa comande cele mai profitabile produse, vor descoperi un furnizor de bunuri ilegale sau de droguri? Cum ar trebui sa se ocupe justitia de un vehicul autonom care omoara accidental o fiinta umana? Dupa ce masinile obtin inteligenta si capacitatea de a invata, cat de repede vor deveni autonome? Oare dronele si robotii militari vor decide, spre exemplu, sa atace civilii?

9 Big Brother (inca) te urmareste – Vor exista numeroase tentative de a controla reteaua. Marile companii si guvernele se vor dedica distrugerii confidentialitatii. Ar trebui sa ne asteptam ca firmele care sunt cunoscute pentru spionaj si statele care sunt cunoscute pentru faptul ca duc un razboi cibernetic sa-si amplifice eforturile din moment ce a intrat si valoarea in joc – bani, brevete, accesul la drepturile de minerit, titluri funciare si comori nationale;

10. Va fi utilizat de infractori – Capacitatea unei singure persoane de a afecta un numar mare de oameni creste exponential – si creste atat pentru lucruri bune, cat si pentru lucruri rele. Dar chiar si raufacatorii sunt obligati sa-si publice toate tranzactiile cu bitcoini in blockchain, astfel ca institutiile de aplicare a legii pot sa monitorizeze platile in bitcoini mult mai usor decat pe cele in numerar, acesta fiind mediul de plata dominant pentru infractori.

  • Asa cum internetul a transformat serviciile informationale, blockchainul va transforma serviciile financiare, impulsionand categorii noi si neimaginabile de capacitati. Tehnologia blockchain isi va indeplini potentialul ca instrument pentru prosperitatea globala si pentru schimbari pozitive doar dupa ce aceste provocari vor fi abordate si depasite.
  • La fel ca prima generatie a internetului, Revolutia blockchain ne promite sa rastoarne modelele de afaceri si sa transforme industriile. Dar acesta este doar inceputul. Tehnologia blockchain ne impinge inexorabil intr-o era noua, bazata pe deschidere, merit, descentralizare si participare globala.
  • Sunt vremuri interesante si primejdioase. Ca lider in afaceri, utilizeaza Revolutia blockchain ca pe un manual de tactici si strategii de joc, dar gandeste-te si la faptul ca regulile jocului se schimba si ele la randul lor. Gandeste-te la afacerea ta, la domeniul tau si la locul tau de munca: Cum ma va afecta si ce se poate face?

Daca doresti sa comanzi cartea, o poti face AICI.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.