Superputerile inteligenței artificiale – Kai-Fu Lee

China, Silicon Valley și noua ordine mondială

Un rezumat de Sorin Scorțan
23 mai, 2025 —

În cartea ”Superputerile inteligenței artificiale” (2018), dr. Kai-Fu Lee, unul dintre cei mai respectați experți din lume, arată cum, surprinzător și extraordinar de rapid, China a ajuns din urmă SUA în cursa pentru dezvoltarea și valorificarea inteligenței artificiale. În contextul acestei evoluții fără precedent, schimbările dramatice care până deunăzi erau doar rodul imaginației autorilor de science-fiction vor avea loc în viitorul apropiat.

Am extras idei interesante din această carte:

  • Inteligența artificială va fi în curând precum electricitatea – omniprezentă, și nu se va putea trăi fără ea. Odată cu acest lucru, vine și o responsabilitate uriașă de a ne asigura că inteligența artificială se poate ridica la nivelul așteptărilor și potențialului, astfel încât să fie forța binelui în lume – indiferent dacă este vorba despre crearea unor noi locuri de muncă, progrese medicale, transformarea proceselor industriale, accesul la o educație mai bună sau ușurarea vieților noastre de zi cu zi prin nenumărate avantaje, atât mari, cât și mici;
  • Companiile trebuie să ia în considerare potențialul inteligenței artificiale de a crește profiturile, în timp ce își sporesc înțelegerea rolului pe care îl are instruirea la locul de muncă, asigurându-se astfel că forța de muncă se poate adapta schimbării care urmează să apară;
  • Nu cu mult timp în urmă, China era cu ani, dacă nu chiar cu decenii, în urma SUA în domeniul inteligenței artificiale. Dar, în ultimii ani, China s-a molipsit de inteligența artificială, cunoscând o creștere a entuziasmului stârnit de acest domeniu, care lasă în urmă tot ce vedem în restul lumii;
  • Acest sprijin extins acordat inteligenței artificiale s-a reflectat și a hrănit puterea în continuă creștere a Chinei în acest domeniu. Companiile chineze de inteligență artificială și cercetătorii din această țară au câștigat teren enorm în fața rivalilor din SUA, experimentând cu algoritmi inovatori și modele de afaceri care promit să revoluționeze economia Chinei;
  • Împreună, aceste afaceri și acești specialiști au transformat China într-o veritabilă superputere a inteligenței artificiale, singura contrapondere națională adevărată în raport cu SUA în această tehnologie emergentă. Modul în care vor alege aceste două țări să concureze și să coopereze în domeniul inteligenței artificiale va avea implicații impresionante în ceea ce privește economia și guvernarea globală;
  • China sporește, la o scară istorică, investițiile în inteligență artificială, cercetare și antreprenoriat. Banii pentru startup-urile în domeniul inteligenței artificiale curg râuri de la capitaliștii cu fonduri de risc, de la coloșii din domeniul tehnologiei și de la statul chinez;
  • Amenințarea pentru locurile de muncă se apropie mult mai repede decât au anticipat majoritatea experților și nu va discrimina în funcție de nivelul de educație sau tipul de meserie pe care îl are cineva, lovind deopotrivă atât în cel mai puternic instruiți și școlarizați, cât și în cei cu o educație precară;
  • Cred că aplicarea iscusită a inteligenței artificiale va fi cea mai bună oportunitate a Chinei de a prinde din urmă – și poate chiar de a depăși – SUA;
  • Rețelele neuronale necesită volume uriașe din următoarele două lucruri: putere de calcul și date. Datele ”antrenează” programul să recunoască tipare, punându-i la dispoziție multe exemple, iar puterea de calcul permite programului să analizeze aceste exemple la viteze mari;
  • Învățarea profundă (deep learning) folosește volume masive de date dintr-un anumit domeniu pentru a lua o decizie ce optimizează un rezultat dorit. Face asta antrenându-se să recunoască tipare adânc îngropate și corelații care conectează numeroasele puncte de date la rezultatul dorit;
  • Învățarea profundă este ceea ce se numește acum ”inteligența artificială restrânsă” – inteligența care preia date dintr-un anumit domeniu și le aplică pentru optimizarea unui anumit rezultat. Deși este impresionat, mai avem drum lung până la ”inteligența artificială generală”, tehnologia bună la toate care va putea realiza tot ce poate face un om;
  • Schimbarea globală este produsul a două tranziții: de la epoca descoperirii până la epoca implementării și de la epoca cunoștințelor de specialitate până la epoca datelor;
  • O mare parte dintre cercetările dificile, dar abstracte din domeniul inteligenței artificiale au fost deja făcute, și acum este momentul ca antreprenorii să-și suflece mânecile și să înceapă să muncească la transformarea algoritmilor în afaceri sustenabile;
  • În prezent, algoritmii de succes al inteligenței artificiale au nevoie de trei elemente: Big Data, putere de calcul și munca unor ingineri puternici – dar nu neapărat de elită – și buni cunoscători ai algoritmilor inteligenței artificiale;
  • Trecerea de la descoperire la implementare reduce unul dintre cele mai slabe puncte ale Chinei (abordările neconvenționale ale problemelor de cercetare) și, de asemenea, se folosește de cel mai important punct forte al țării: antreprenori tenace, cu fler în construirea unor afaceri robuste;
  • Tranziția de la cunoștințe de specialitate la date are și ea un beneficiu similar, reducând importanța cercetătorilor din elita globală de care China duce lipsă și maximizând valoarea altei resurse-cheie pe care China o are din abundență – datele;
  • China a depășit deja SUA în ceea ce privește volumul de date și este acum producătorul nr. 1 de date. Datele oferite de China nu impresionează doar prin cantitate, ci, mulțumită ecosistemului tehnologic chinez – un univers alternativ de produse și funcții nemaiîntâlnit în alte părți – aceste date sunt perfecte pentru construirea unor companii profitabile în domeniul inteligenței artificiale;
  • Aplicația WeChat este un fel de briceag digital multifuncțional al vieții moderne. Utilizatorii WeChat au început să trimită mesaje text și vocale prietenilor, să plătească pentru cumpărături, să programeze vizite la medic, să-și plătească taxele, să deblocheze bicicletele comune și să cumpere bilete de avion, toate acestea fără a ieșit din aplicație;
  • Planul general al guvernului chinez de a deveni o superputere a inteligenței artificiale a asigurat sprijin și finanțare fără margini pentru cercetarea din domeniul inteligenței artificiale, dar, mai presus de orice, pentru administrațiile locale din tară, a acționat ca un semnal luminos de a urma exemplul;
  • PricewaterhouseCoopers estimează că implementarea inteligenței artificiale va adăuga 15,7 trilioane de dolari la PIB-ul global până în anul 2030. Despre China se presupune că va obține 7 trilioane de dolari din această sumă totală aproape dublu față de câștigurile țărilor din America de Nord de 3,7 trilioane de dolari;
  • Pe măsură ce valul învățării profunde trece peste economia globală, va șterge miliarde de locuri de muncă de-a lungul scării economice: contabilii, muncitorii de pe liniile de producție, funcționarii din depozite, analiștii bursieri, inspectorii de controlul calității, șoferii de camion, asistenții avocaților și chiar și radiologii, acestea fiind doar câteva exemple;
  • În decurs de 15 ani, inteligența artificială va putea înlocui între 40 și 50% dintre locurile de muncă din SUA. Pierderile efective ale locurilor de muncă pot să întârzie față de aceste capacități tehnice probabil cu un deceniu, dar preconizez că perturbarea muncii va fi reală, uriașă și va avea loc curând;
  • În locul unei dispersii a profiturilor industriale în mai multe companii și regiuni, vom începe să asistăm la o concentrare din ce în ce mai mare a acestor sume astronomice în mâinile câtorva oameni, toate acestea în timp ce numărul șomerilor va crește;
  • În prezent, China și SUA incubează giganții din domeniul inteligenței artificiale care vor domina piețele globale și vor genera profit de la consumatorii din întreaga lume;
  • Ordinea mondială a inteligenței artificiale va combina economia de tipul ”câștigătorul ia tot” cu o concentrare fără precedent, a bogăției în mâinile câtorva companii din China sau SUA;
  • Inteligența artificială va aduce o tulburare socială uriașă și un colaps politic cauzate de șomaj răspândit și inegalitate din ce în ce mai mare;
  • Dacă inteligența artificială este noua electricitate, antreprenorii chinezi vor fi magnații și cârpacii care vor electrifica totul, de la electrocasnice până la asigurări pentru locuință. Talentul lor pentru ajustarea necontenită a modelelor de afaceri și adulmecarea surselor de profit va crea un spectru vast de aplicații practice – care, probabil, ne vor schimba și viața. Acestea vor fi implementate în țara lor, după care vor fi răspândite în străinătate, devenind, după toate probabilitățile, dominante pe majoritatea piețelor în dezvoltare din întreaga lume;
  • Obiectivul suprem al companiilor chineze este să facă bani și sunt dispuse să creeze orice produs, să adopte orice model sau să intre în orice afacere care le va conduce la atingerea acestui obiectiv;
  • Cel mai valoros produs care a rezultat din epoca imitației chineze nu a fost deloc un produs: au fost antreprenorii înșiși;
  • Companiile americane tratează China ca pe orice altă piață pe care să o bifeze pe lista lor globală. Nu investesc resurse, nu au răbdare și nu acordă echipelor chineze flexibilitatea necesară pentru a concura cu antreprenorii chinezi de talie mondială. Consideră că misiunea lor principală în China este să pună pe piață produsele existente pentru utilizatorii chinezi;
  • În realitate, trebuie să depună muncă reală pentru a-și personaliza produsele destinate utilizatorilor chinezi sau să construiască produse noi, de la zero, pentru a satisface cererea de pe piață. Rezistența la adaptarea specificului local încetinește iterația produsului și face echipele locale să se simtă ca niște rotițe într-o mașinărie greoaie;
  • Silicon Valley se mândrește cu aversiunea față de imitație, dar asta conduce adesea la complacere. Primului care face o mișcare i se cedează, pur și simplu, o piață nouă, deoarece alții nu vor să fie priviți ca fiind lipsiți de originalitate. Antreprenorii chinezi nu își permit acest lux. Dacă reușesc să construiască un produs pe care oamenii îl vor, nu declară victoria. Trebuie să declare război;
  • Dacă inteligența artificială este noua electricitate, Big Data este petrolul care îi alimentează generatoarele. Și când ecosistemul vibrant și unic al internetului chinez a luat avânt în 2012, s-a transformat în cel mai mare producător de petrol din lume pentru epoca inteligenței artificiale;
  • Startup-urile chineze au declanșat o explozie de inovație indigenă. Au deschis calea serviciilor online-to-offline care un integrat internetul adânc în țesătura economiei chineze. Au transformat orașele chineze în primele medii fără numerar încă din perioada economiei bazate pe troc. Și au revoluționat transportul urban prin aplicații inteligente pentru partajarea bicicletelor, ceea ce a creat cea mai mare rețea de internet al lucrurilor din lume;
  • Startup-urile americane preferă să facă ce știu ele mai bine: să construiască platforme digitale curate care facilitează schimburile de informații. Aceste platforme pot fi utilizate de furnizori care fac munca grea, dar companiile de tehnologie au tendința să-și păstreze distanța și să nu cunoască prea bine aceste detalii logistice;
  • China este deja cu mult înaintea SUA, fiind cel mai mare producător de date digitale din lume, decalaj care se mărește pe zi ce trece;
  • Instruirea unor algoritmi de învățare profundă de succes necesită putere de calcul, talent tehnic și multe date. Dar, dintre aceste trei elemente, volumul de date va fi cel mai important pe viitor;
  • Numărul masiv al utilizatorilor de internet din țară – mai mare decât al SUA și al Europei la un loc – îi oferă volumul de date, dar apoi ceea ce fac utilizatorii online îi oferă calitatea. Natura universului alternativ al aplicațiilor din China înseamnă că datele colectate vor fi mult mai utile în construirea companiilor bazate pe inteligență artificială;
  • Internetul chinez pătrunde mult mai adânc în viețile oamenilor obișnuiți și asta afectează atât tendințele de consum, cât și piețele de muncă;
  • Giganții internetului din China au transformat telefoanele în portaluri mobile pentru plăți. Alipay și WeChat permit transferuri peer-to-peer, ceea ce înseamnă că poți să trimiți bani familiei, prietenilor, comercianților mici sau chiar străinilor;
  • Aceste sisteme de plăți  au început să se regăsească încet-încet, și în vasta economie neoficială a Chinei. Muncitorii care vindeau mâncare la colțul străzii permiteau clienților să scaneze și să le trimită plățile în timp ce proprietarul gătea tăițeii;
  • S-a ajuns în punctul în care cerșetorii de pe străzile orașelor din China au început să își atârne în jurul gâtului bucăți de hârtie pe care erau imprimate două coduri QR, unul pentru Alipay și unul pentru WeChat;
  • Firma iResearch, care se ocupă cu cercetarea de piață, a estimat în 2017 că plățile mobile chineze au avut o valoare mai mare decât în Statele Unite într-un raport de 50:1;
  • Pentru 2017, tranzacțiile totale de pe platformele de plăți mobile din China au depășit 17 trilioane de dolari, o cifră uluitoare, facilitată de faptul că aceste plăți permit transferuri peer-to-peer și tranzacții mobile multiple pentru articole și servicii din întreg lanțul de producție;
  • Așa cum s-a întâmplat și cu tranziția rapidă a Chinei la internetul mobil, interesul scăzut al țării pentru tehnologiile dominante (computere desktop, telefoane fixe și carduri de credit) s-a transformat în punctul forte care i-a permis să sară, ca în jocul lapte gros, într-o paradigmă nouă;
  • Alibaba și Tencent au accelerat tranziția, forțând adoptarea prin reduceri masive, o formă de luptă la ”categoria grea” care îngrijorează companiile americane de tehnologie;
  • Datele provenite din plățile mobile generează în prezent cele mai bogate hărți ale activității consumatorilor pe care le-a văzut lumea vreodată, depășind cu mult datele colectate în urma achizițiilor tradiționale cu cardurile de credit sau a activităților online înregistrate de jucătorii mari din comerțul electronic cum ar fi Amazon sau platforme precum Google și Yelp;
  • Aceste date despre plățile mobile se vor dovedi a avea o valoare inestimabilă în construirea companiilor bazate pe inteligență artificială în domeniul vânzării cu amănuntul, proprietăților imobiliare și multor altor sectoare industriale;
  • China a construit o listă de giganți ai tehnologiei care valorează peste un trilion de dolari – ceva ce nu a mai reușit nimeni altcineva în afara SUA;
  • Estimări recente arată că firmele din China își depășesc concurenții din SUA în raport de 10:1, în ceea ce privește cantitatea livrărilor de mâncare, și 50:1, în cheltuielile făcute cu plățile mobile. Achizițiile din China realizate prin intermediul comerțului electronic însumează aproximativ dublu din totalul celor din SUA, și această diferență este în continuă creștere;
  • Acest aspect a ajutat deja giganții industriali din China să recupereze teren în fața omologilor americani atât în ceea ce privește veniturile, cât și capitalizarea de piață;
  • În epoca implementării inteligenței artificiale, impactul acestor ecosisteme divergente de date va fi mult mai profund. Va influența ce sectoare industriale vor revoluționa startup-urile bazate pe inteligență artificială din fiecare țară și ce probleme dificile vor rezolva;
  • Dar construirea unei economii bazate pe inteligența artificială nu necesită doar niște antreprenori gladiatori și date abundente. Este nevoie și de o armată de ingineri instruiți în domeniul inteligenței artificiale și de un guvern deschis să îmbrățișeze puterea acestei tehnologii transformatoare;
  • Adevărata forță economică în epoca implementării inteligenței artificiale nu va veni de la câțiva oameni de știință de elită care împing până la extrem limitele cercetării. Va veni de la o armată de ingineri bine instruiți care fac echipă cu antreprenorii pentru a transforma aceste descoperiri în companii revoluționare;
  • Cei șapte giganți ai epocii inteligenței artificiale, Google, facebook, Amazon, Microsoft, Baidu, Alibaba și Tencent sunt aproape în egală măsură distribuiți între SUA și China și fac mișcări îndrăznețe pentru dominarea economiei bazate pe inteligența artificială. Folosesc miliarde de dolari în numerar și baze de date amețitor de mari pentru a atrage de partea lor talentele disponibile din lumea inteligenței artificiale;
  • Pionierii din domeniul învățării profunde, Geoffrey Hinton, Yann LeCun și Yoshua Bengio – cei trei Enrico Fermi ai inteligenței artificiale – continuă să împingă limitele inteligenței artificiale. Și este posibil să scoată la iveală altă descoperire revoluționară, una care ar putea modifica din nou ierarhia tehnologică globală;
  • Chiar dacă America găzduiește cei mai buni cercetători, o mare parte din munca și observațiilor este disponibilă instantaneu oricărui om cu o conexiune la internet și câteva cunoștințe elementare în inteligența artificială;
  • Inteligența artificială nu tratează problemele politice sensibile, iar cercetătorii chinezi din domeniul inteligenței artificiale sunt esențialmente la fel de liberi ca omologii lor americani să construiască algoritmi revoluționari sau să dezvolte aplicații profitabile de inteligență artificială;
  • China are deja un avantaj în antreprenoriat, date și sprijin din partea statului și prinde rapid din urmă SUA în ceea ce privește cunoștințele de specialitate. Dacă statu-quoul tehnologic rezistă în următorii câțiva ani, mai multe startup-uri chineze din domeniul inteligenței artificiale vor începe să se extindă în diverse sectoare industriale. Acestea vor folosi avantajele conferite de învățarea profundă și alte tehnologii de învățare automată pentru a afecta zeci de sectoare și pentru a colecta câștigurile generate de transformarea economiei;
  • Învățarea profundă a marcat cel mai mare salt înainte din ultimii 50 de ani și progresele la această scară rareori vin la o distanță mai mică de câteva decenii;
  • În ceea ce privește finanțarea, Google întrece până și guvernul SUA: finanțarea federală din partea guvernului american pentru cercetările din domeniul matematicii și informaticii însumează mai puțin de jumătate din bugetul de cercetare și dezvoltare al companiei Google;
  • Învățarea profundă a apărut dintr-o rețea mică de cercetători cu totul deosebiți obsedați de o abordare a învățării automate care a fost respinsă de cercetătorii mainstream. Dacă următoarea învățare profundă stă să apară pe undeva, aceasta se poate ascunde în nenumăratele campusuri universitare sau în laboratoarele corporative și nimeni nu poate ghici unde sau când își face apariția;
  • Învățarea automată necesită executarea rapidă de formule matematice complexe, lucru pentru care nu sunt construite nici cipurile de la Intel, nici cele de la Qualcomm. În acest vid a pășit Nvidia, un producător de cipuri care excelase înainte la procesarea grafică pentru jocurile video, și a devenit jucătorul principal de pe piața de cipuri. Între 2016 și începutul lui 2018, prețurile acțiunilor companiei au crescut de zece ori;
  • Pe hârtie, Silicon Valley rămâne liderul evident în dezvoltarea cipurilor pentru inteligență artificială. Dar este un avantaj pe care statul chinez și comunitatea de investitori de capital de risc din această țară încearcă să-l șteargă cu buretele. Asta deoarece, atunci când apare un factor care tulbură economia la scara promisă de inteligența artificială, nu mai este doar o problemă care să țină de lumea afacerilor – este și o problemă politică majoră;
  • Între 2007 și 2017, China a avansat de la zero linii de cale ferată de mare viteză la mai mulți kilometri funcționali de cale ferată de mare viteză decât restul lumii la un loc. În timpul campaniei ”inovație în masă și antreprenoriat în masă” care a început în 2015, un val similar de stimulente a creat 6600 de incubatoare startup și a orientat cultura națională în jurul startup-urilor din tehnologie;
  • Inteligența artificială a percepției ne digitalizează acum lumea fizică, învățând să ne recunoască fețele, să ne înțeleagă cerințele și să ”vadă” lumea din jurul nostru. Acest val promite să revoluționeze modul în care experimentăm și interacționăm cu lumea, estompând granițele dintre lumile digitală și fizică;
  • Inteligența artificială autonomă va veni ultima, dar va avea cel mai mare impact asupra viețile noastre. Pe măsură ce mașinile autonome vor începe să apară pe străzi, dronele autonome vor începe să apară pe ceruri și roboții inteligenți vor prelua munca din fabrici, aceștia vor transforma totul, de la agricultura organică până la condusul pe autostrăzi și produsele culinare preparate la minut;
  • Inteligența artificială pe internet este în mare parte despre utilizarea algoritmilor inteligenței artificiale ca motoare de recomandare: sisteme care ne învață preferințele și apoi ne prezintă conținut special ales pentru noi;
  • Puterea acestor motoare de inteligență artificială depinde de datele digitale la care au acces și, în prezent, nu există depozit mai mare de astfel de date decât cel al companiilor mari de internet;
  • Cu peste 700 de milioane de utilizatori de internet care consumă cu toții conținut în aceeași limbă, giganții internetului din China culeg roadele recoltelor bogate de pe urma optimizării serviciilor online cu ajutorul inteligenței artificiale. Acest lucru a ajutat la alimentarea creșterii rapide a capitalizării de piață a companiei Tencent – depășind Facebook în noiembrie 2017 și devenind prima companie chineză care a depășit pragul de 500 miliarde de dolari – și a permis companiei Alibaba să țină piept Amazonului;
  • Per total, companiile chineze și americane sunt aproximativ pe picior de egalitate în domeniul inteligenței artificiale pe internet, fiecare având o șansă de aproximativ 50% să dețină titlul de campion în baza tehnologiei pe care o posedă în prezent;
  • China are mai mulți utilizatori de internet decât SUA și Europa luate împreună, iar acești utilizatori au puterea să facă plăți mobile fără bătăi de cap către creatorii de conținut;
  • Inteligența artificială în afaceri minează bazele de date acumulate în decenii de diferite companii, cum sunt companiile de asigurări, căutând corelații ascunse care scapă adesea ochiului și minții omenești. Se bazează pe toate deciziile și rezultatele istorice din cadrul unei organizații și folosește datele etichetate pentru a antrena un algoritm ce poate obține rezultate mai bune decât cei mai experimentați specialiștii umani;
  • Companiile chineze nu au îmbrățișat niciodată cu adevărat software-urile de întreprindere sau arhivele de date standardizate, păstrând în schimb registre conform propriilor lor sisteme cu totul deosebite;
  • Volumul scăzut de date face și ca rezultatele optimizării realizate de inteligența artificială să fie mai puțin robuste. Multe afaceri chineze de modă veche sunt încă administrate mai degrabă asemenea unor fiefuri personale decât cu niște organizații moderne, iar expertiza din afară nu este considerată a fi ceva pentru care merită să plătești;
  • Dacă primește suficiente date pe care să se antreneze – în acest caz, fișe medicale detaliate și exacte – un instrument de diagnosticare bazat pe inteligență artificială ar putea transforma orice profesionist din domeniul medical într-un superdiagnostician, un doctor cu experiență în zeci de milioane de cazuri, o capacitate nemaivăzută de a identifica corelații ascunse și o memorie perfectă;
  • SUA au un avantaj clar în ceea ce privește cele mai apropiate și profitabile implementări ale tehnologiei: optimizări în domeniul bancar, al asigurărilor sau orice alt sector industrial cu multe date structurate ce pot fi minate pentru un proces mai bun de luare a deciziilor. Companiile sale au materia primă și voința corporativă pentru a aplica inteligența artificială de afaceri problemei maximizării profiturilor;
  • Aceste aplicații ale inteligenței artificiale de afaceri (al doilea val) au un impact imediat și cu efecte în lumea reală, dar algoritmii înșiși schimbă deocamdată doar informații mediate de oameni. Al treilea val al inteligenței artificiale schimbă toate acestea, oferind inteligenței artificiale două dintre cele mai valoroase instrumente de colectare a informațiilor de care oamenii dispun: ochii și urechile;
  • Al treilea val este inteligența artificială perceptivă. Algoritmii pot grupa acum pixelii dintr-o imagine sau un videoclip în grupuri semnificative și pot recunoaște obiecte aproape la fel cum o face creierul nostru: golden retriever, semafor, fratele tău Patrick și așa mai departe;
  • Al treilea val al inteligenței artificiale înseamnă întărirea și extinderea acestei puteri în mediul în care trăim, digitalizând lumea din jurul nostru prin proliferarea senzorilor și dispozitivelor inteligente. Aceste dispozitive transformă lumea noastră fizică în date digitale care pot fi analizate apoi și optimizate de algoritmi de învățare profundă;
  • Amazon Echo digitalizează mediul audio din casele oamenilor. City Brain, de la Alibaba, digitalizează fluxul traficului urban prin intermediul camerelor de filmat și al inteligenței artificiale re recunoaștere a obiectelor. Camerele telefoanelor iPhone X de la Apple și Face++ realizează aceeași digitalizare a fețelor, utilizând datele de percepție pentru a-ți proteja telefonul sau portofelul digital;
  • Drept urmare, inteligența artificială perceptivă începe să șteargă limitele care separă lumile online și offline. Face asta extinzând semnificativ nodurile prin care interacționăm cu internetul;
  • O mare parte din activitatea noastră de zi cu zi va urma încă tiparele zilnice stabilite, însă digitalizarea lumii va elimina punctele comune de fricțiune și va personaliza serviciile pentru fiecare individ în parte. Acestea vor aduce cu sine confortul și abundența lumii online în realitatea noastră offline;
  • China pare hotărâtă să depășească SUA în inteligența artificială din domeniul educației, în mare parte datorită unei cereri masive din partea părinților chinezi. Părinții chinezi care au un singur copil investesc mulți bani în educația acestuia, urmare a valorilor chineze adânc înrădăcinate, competiției intense pentru locurile de la universități și a unui sistem public de educație de o calitate mixtă;
  • Oamenii din China acceptă cu o mai mare ușurință ca fețele, vocile și alegerile lor legate de cumpărături să fie înregistrate și digitalizate. Acesta este un alt exemplu al marii disponibilității chineze de a renunța, în parte, în confidențialitate în schimbul confortului;
  • Astăzi, cel mai mare avantaj al producției din China nu este munca ieftină – țări precum Indonezia și Vietnam oferă salarii și mai mici. În schimb, este vorba despre flexibilitatea fără seamăn a lanțurilor de distribuție și despre armatele de ingineri industriali pricepuți, care pot face prototipuri de dispozitive noi și le pot construi la scară largă;
  • Pe măsură ce inteligența artificială perceptivă își găsește locul în mai multe dispozitive, întreaga casă se va alimenta cu și va funcționa după datele digitalizate din lumea reală. Frigiderul tău inteligent va comanda lapte atunci când va vedea că nu prea mai ai. Aparatul tău de făcut cappuccino se va activa când îți va auzi comanda vocală. Podelele echipate cu inteligența artificială ale bătrânilor părinți te vor anunța imediat ce s-au împiedicat și au căzut;
  • După ce mașinile vor putea vedea și auzi lumea din jurul lor, se vor putea deplasa în siguranță prin ea și vor putea munci productiv. Inteligența artificială autonomă reprezintă integrarea și punctul culminant al celor trei valuri precedente, fuzionând capacitatea mașinilor de a se optimiza din seturi de date extrem de complexe cu nou-descoperitele puteri senzoriale;
  • Sarcini care par simple, cum ar fi dereticatul unei camere sau îngrijirea unui copil sunt mult peste capacitățile curente ale inteligenței artificiale, iar mediile noastre de viață aglomerate constituie un traseu cu obstacole pentru roboții deocamdată neîndemânatici;
  • Mașinile autonome trebuie să fie antrenate pe milioane, poate chiar pe miliarde de kilometri de date despre șofat pentru a putea învăța să identifice obiecte și să anticipeze mișcările mașinilor și pietonilor. Aceste date provin de la mii de vehicule diferite de pe stradă, care sunt transmise unui ”creier” central, diferite de pe stradă, care sunt transmise unui ”creier” central, colecția de bază de algoritmi care alimentează procesul de luare a deciziilor din întreaga flotă. Asta înseamnă că, atunci când o mașină autonomă întâmpină o situație nouă, toate mașinile care folosesc același algoritmi învață din situația respectivă;
  • Problemele de siguranță și complexitatea copleșitoare fac din vehiculele autonome o problemă inginerească mult mai dificilă. Este o problemă ce necesită o echipă de bază de ingineri de talie mondială, și nu doar o bază solidă de ingineri buni. Asta înclină din nou balanța în favoarea SUA, unde cei mai buni ingineri din lume încă se grupează la companii precum Google;
  • Vasta majoritate a viitorilor utilizatori de inteligență artificială locuiesc în alte țări decât SUA sau China, mulți dintre ei în țările în curs de dezvoltare. Orice companie care își dorește să fie Facebook-ul sau Google-ul epocii inteligenței artificiale are nevoie de o strategie pentru a ajunge la acei utilizatori și a câștiga acele piețe;
  • În India și Asia de Sud-Est, Alibaba și Tencent varsă bani și resurse în startup-uri dezvoltate local care trag cu dinții împotriva titanilor precum Amazon. Este o abordare înrădăcinată în experiența nativă a țării;
  • Inteligența artificială are un coeficient mult mai mare de localizare decât serviciile anterioare de internet. Mașinile autonome din India trebuie să învețe cum merg pe străzi pietonii din Bangalore, iar aplicațiile de microîmprumuturi din Brazilia trebuie să asimileze obiceiurile de cheltuie ale milenialilor din Rio de Janeiro. O parte din antrenarea algoritmilor poate fi transferată între diverse baze de utilizatori, dar nu există nici un înlocuitor pentru datele efective, din lumea reală;
  • Companiile chineze și cele americane de internet au abordări diferite în ceea ce privește câștigarea piețelor locale și, pe măsură ce aceste servicii de inteligență artificială se infiltrează în fiecare colțișor al lumii, se pot angaja în lupte by proxy în țări precum India, Indonezia și părți ale Orientului Mijlociu și ale Africii;
  • Unii preconizează că odată cu apariția inteligenței artificiale generale, mașinile care se pot autoperfecționa vor declanșa o creștere scăpată de sub control în inteligența computerelor. Denumită adesea ”singurătatea” sau superinteligența artificială, acest viitor implică computere a căror capacitate de a înțelege și manipula lumea lasă în umbră capacitatea noastră și se va putea compara cu diferența de inteligență dintre noi și insecte, de exemplu;
  • Singularitatea nu este ceva ce poate apărea spontan, iar vehiculele autonome care merg pe învățare profundă nu ”se vor trezi” brusc și își vor da seama că se pot uni și pot crea astfel o rețea superinteligentă;
  • Pentru a ajunge la inteligența artificială generală, este nevoie de o serie de descoperiri științifice fundamentale în domeniul inteligenței artificiale și altă serie de progrese la scara sau chiar mai mari decât cea a învățării profunde;
  • Aceste descoperiri ar trebui să elimine restricțiile cheie ale programelor de ”inteligență artificială restrânsă” ce rulează astăzi și să le doteze cu o gamă variată de abilități noi: învățare multidisciplinară; învățare independentă de un domeniu anume; înțelegerea limbajului natural; raționamente, planificare și învățare de bun simț dintr-un număr redus de exemple;
  • Învățarea profundă reprezintă o creștere semnificativă a nivelului învățării automate, o mișcare pe un platou nou, cu o diversitate de utilizări în lumea reală: epoca implementării. Dar nu există nicio dovadă că această schimbare ascendentă reprezintă începutul unei creșteri exponențiale care va duce inevitabil către inteligența artificială generală și apoi către superinteligență, într-un ritm din ce în ce mai alert;
  • Inteligența artificială va antrena viitoarea criză a locurilor de muncă și a inegalității. Capacitățile noastre curente din domeniul inteligenței artificiale nu pot crea o superinteligență care să ne distrugă civilizația. Dar mă tem că noi, oamenii, suntem mai mult decât capabili să facem asta;
  • Automatizarea sarcinilor generatoare de profit va aduce cu sine câștiguri masive de productivitate, dar, de asemenea, va elimina locurile de muncă ale multor oameni. Aceste concedieri nu vor ține seama de faptul că munca este de birou sau fizică, lovind deopotrivă atât angajații cu studii de specialitate de lungă durată, cât și muncitorii care lucrează mult cu mâinile;
  • O diplomă de facultate – chiar și una cu un grad profesional înalt de specializare – nu garantează siguranța locului de muncă atunci când concurăm împotriva acestor mașini  ce pot observa tipare și lua decizii la niveluri pe care creierul omenesc pur și simplu nu le poate atinge;
  • Dând roboților puterea de a vedea și capacitatea de a se mișca autonom, inteligența artificială va revoluționa producția, făcând ca fabricile din lumea a treia înțesate de muncitori plătiți foarte prost să dea faliment;
  • Asta va priva țările sărace de oportunitatea de a porni creșterea economică prin exporturi ieftine, singura cale dovedită, care a scos din sărăcie țări precum Coreea de Sud, China și Singapore;
  • În timp ce afacerile mici vor fi forțate să-și închidă ușile în cele din urmă, giganții industriali ai epocii inteligenței artificiale vor vedea profiturile crescând la niveluri de neimaginat. Această concentrație de putere economică în mâinile câtorva companii va pune sare pe rănile deschise ale inegalității sociale;
  • Pe măsură ce din ce în ce mai mulți oameni se vor vedea înlocuiți de mașini, vor fi forțați să răspundă la o întrebare mult mai profundă: într-o epocă a mașinilor inteligente, ce mai înseamnă să fii om?
  • În 2017, cei mai bogați 1% dintre americani posedau aproape de două ori mai mult decât cei mai săraci 90% împreună. În timp ce ultimele tehnologii de uz general s-au răspândit în economie, salariile reale pentru americani de rând au rămas constante mai mult de 30 de ani, iar pentru cei mai săraci americani chiar au scăzut;
  • Nu există nicio garanție că tehnologiile de uz general care ne cresc productivitatea vor conduce și la crearea mai multor locuri de muncă sau la salarii mai mari pentru muncitori;
  • Revoluția inteligenței artificiale va fi de magnitudinea Revoluției Industriale, dar probabil mai amplă și cu siguranță mai rapidă;
  • Inteligența artificială nu va face decât să preia controlul asupra procesului de execuție a sarcinilor ce îndeplinesc două criterii: pot fi optimizate prin utilizarea datelor și nu necesită interacțiuni sociale;
  • În prezent, o mare parte dintre salariații care prestează muncă semiprofesională sunt plătiți să prelucreze informații și apoi să ia o decizie sau să facă o recomandare bazată pe informația respectivă – adică exact ce fac cel mai bine algoritmii de inteligență artificială;
  • În sectoarele industriale cu o componentă socială minimă, înlocuirea oamenilor cu mașini poate fi realizată rapid și în masă, fără a fi nevoie să te ocupi de detaliile dificile ale producției, expedierii, montării și reparațiilor la locul de utilizare;
  • Inteligența artificială va fi prima tehnologie de uz general din epoca modernă în care China stă umăr la umăr cu Occidentul atât în ceea ce privește dezvoltarea, cât și aplicarea ei;
  • Cu inteligența artificială, progresul Chinei permite talentului de cercetare și capacității creatoare a aproape o cincime din umanitate să contribuie la sarcina distribuirii și utilizării inteligenței artificiale;
  • Dacă mai combinăm asta și cu antreprenorii competitivi, ecosistemul unic de internet și sprijinul proactiv din partea statului, pătrunderea Chinei în acest domeniu constituie un accelerator major pentru inteligența artificială, care lipsea tehnologiilor anterioare de uz general;
  • Chiar dacă inteligența artificială a întrecut cu mult oamenii la realizarea sarcinilor restrânse ce pot fi optimizate în funcție de date, rămâne obstinat incapabilă să interacționeze natural cu oamenii sau să imite dexteritatea degetelor și membrelor noastre;
  • De asemenea, nu poate folosi gândirea interdisciplinară când abordează sarcini creative sau sarcini care necesită strategii complexe, meserii ale căror date de intrare și date de ieșire nu sunt ușor de cuantificat;
  • Noii algoritmi stabilesc și depășesc constant recorduri în domenii precum recunoașterea limbajului, citirea automată și traducerea automată. Deși aceste capacități sporite nu constituie descoperiri fundamentale în domeniul inteligenței artificiale, deschid ochii și aprind imaginația antreprenorilor;
  • În decurs de 10-20 de ani, estimez că vom fi capabili, din punct de vedere tehnic, să automatizăm 40-50% dintre locurile de muncă din SUA. Pentru angajații care nu vor fi înlocuiți direct, creșterea automatizării sarcinilor de muncă va continua să taie din valoarea adăugată pe care o aduc companiei, reducând puterea lor de a-și negocia salariile și putând să conducă, pe termen lung, la concedieri. Vom vedea un grup mai mare de muncitori neangajați care concurează pentru și mai puține locuri de muncă, scăzând salariile și forțând multe persoane să lucreze cu jumătate de normă sau în ”economia gig”, unde nu au beneficii;
  • Asta nu înseamnă că țara va suferi o rată a șomajului de 40-50%. Fricțiunile sociale, restricțiile de reglementare și simpla inerție vor încetini mult rata efectivă a pierderii locurilor de muncă;
  • În plus, vor apărea și locuri de muncă noi, creare de parcurs, poziții care pot compensa o parte dintre aceste pierderi induse de inteligența artificială. Acestea ar putea reduce la jumătate șomajului net cauzat de inteligență artificială, până la 20-25%, sau l-ar putea scădea chiar și mai mult, până la 10-20%;
  • Abilitățile motorii ale roboților – capacitatea de a prinde și a manipula obiecte – sunt încă mult în urma abilităților omenești. Chiar dacă inteligența artificială poate învinge cei mai buni oameni la jocul Go și poate diagnostica cancerul cu o precizie extremă, încă nu poate aprecia o glumă bună;
  • Automatizarea fizică din ultimul secol a afectat negativ lucrătorii manuali, în general, dar următoarele decenii de automatizare inteligentă vor lovi lucrătorii din birouri mai întâi. Adevărul este că acești lucrători au mult mai multe motive să se teamă de algoritmii care există astăzi decât roboții care încă trebuie inventați;
  • Robotica este mult mai dificilă decât inteligența artificială. După ce robotul este construit, trebuie testat, vândut, expediat, instalat și întreținut la locul funcționării. Ajustările algoritmilor subiacenți și robotului pot fi făcute uneori de la distanță, dar toate problemele mecanice necesită muncă manuală cu mașina respectivă. Toate aceste frecușuri vor încetini ritmul automatizării robotice;
  • PwC estimează că SUA și China vor prelua 70% din cele 15,7 trilioane de dolari pe care le va adăuga inteligența artificială economiei globale până în 2030, numai China luând 7 trilioane de dolari;
  • Cel mai probabil, companiile americane vor revendica drepturi asupra multor piețe din țările dezvoltate, iar giganții din China vor avea mai multe șanse de câștig în Asia de Sud-Est, Africa și Orientul Mijlociu;
  • ”Marea decuplare” a productivității și salariilor a creat deja o ruptură între primii 1% și ceilalți 99%. Dacă nu este controlată, mă tem că inteligența artificială va lărgi și mai mult această ruptură;
  • Internetul trebuia să fie un loc al liberei concurențe și un teren de joc neutru, dar, în câțiva ani, multe funcții online de bază s-au transformat în imperii monopolizatoare. În aproape toate țările dezvoltate, Google este regele motoarelor de căutare. Facebook domină rețelele de socializare și Amazon stăpânește comerțul electronic;
  • Inteligența artificială va aduce cu sine aceeași tendință înspre monopol în zeci de domenii de activitate, erodând pe parcurs mecanismele de concurență ale piețelor;
  • Locurile de muncă ce vor rămâne vor avea tendința să fie foarte productive pentru cei mai buni dintre muncitori sau locuri de muncă prost plătite în industriile grele;
  • Țările sărace în inteligență artificială nu vor putea să urce pe scara dezvoltării economice, fiind retrogradate permanent la statutul de subordonat. Țările bogate în inteligență artificială vor strânge avuții colosale, dar, de asemenea, vor asista la monopolizarea pe scară largă a economiei și a pieței muncii împărțite în caste economice;
  • Chiar dacă cele mai întunecate predicții legate de șomaj nu se vor materializa, inteligența artificială va lua inegalitatea în creștere a bogăției epocii internetului și o va accelera spectaculos;
  • Pe măsură ce facem tranziția de la epoca industrială la epoca inteligenței artificiale, va trebui să ne îndepărtăm de mentalitatea care pune semn de egalitate între muncă și viață sau tratează oamenii ca pe niște variabile într-un algoritm global de optimizare a productivității. În schimb, trebuie să ne orientăm către o cultură nouă care pune preț pe dragostea dintre oameni, pe întrajutorare și compasiune mai mult decât până acum;
  • Haideți să alegem să lăsăm mașinile să fie mașini și oamenii să fie oameni. Haideți să alegem să ne folosim, pur și simplu, de mașini și, mai important decât orice, să ne iubim unul pe altul.

Idei culese din carte de Sorin Scorțan – BiblioInvest.ro