Om de afaceri sau om spiritual
“sa faci bani, sa fii bogat, sa strangi la ciorap ca sa ce ? Tratezi imbogatirea ca pe un scop in sine: asta inseamna sa treci pe langa viata.”
Este verdictul unui cititor la adresa mea si probabil la adresa celor asemenea mie. Un verdict care tradeaza o credinta care nu numai ca este limitativa dar este si profund gresita: Omul este ori om de afaceri ori spiritual.
Eu personal sunt si unul si celalalt si cred cu tarie ca este datoria mea sa ma dezvolt, pe masura potentialului meu, atat spiritual cat si material.
Cele mai mari bucurii pe care le-am avut in viata asta au venit pe latura spirituala – atunci cand m-am conectat cu Dumnezeu, si aici nu vorbesc vorbe din carti, ci ma refer la momentele in care m-am conectat sufleteste cu alti oamei, cand m-am conectat cu natura sau am simtit pur si simplu o bucurie in interiorul meu, simtindu-ma bine cu mine.
Conexiunea cu Dumnezeu nu este o taina atat de mare. Pentru mine, este senzatia de bine, autenticitate, simtirea binelui din jur si din interiorul meu. Este o senzatie asemenatoare cu indragostirea, doar ca nu este unidirectionata ci simtita fata de oamenii din jur, natura, orice din mediu si fata de mine insumi.
Este ca un zambet interior, sincer, continuu.
Oare as putea trai aceste senzatii daca as avea stomacul gol sau mi-ar fi copiii fara un acoperis deasupra capului sau as trai cu stresul ca nu am maine cu ce sa platesc intretinerea? Poate altii da, dar eu nu.
Sunt un om al lumii si ma razboiesc zilnic in aceasta lume. Ma razboiesc cu problemele, provocarile, tintele, termenele. Nu sunt vreun zen, decat atunci cand mi-am facut treaba sau imi iau un ragaz sa ma incarc.
Banii nu sunt totul, dar sunt dator acestei lumi sa ii acord atentia cuvenita. In vremurile astea, omul este dator sa se dezvolte si spiritual si material. Altfel, se poate duce la manastire sau pustnic pe varf de munte.
Cata vreme il pui pe Dumnezeu pe primul loc, toate celelalte ti se vor adauga si iti vor fii de folos. Nu o spun eu, o spune Biblia “Căutati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelale se vor adauga voua.”
Numai bine!
Valentin
PS. Daca rezonati cu ideile expuse in acest articol, puteti sa va alaturati comunitatii noastre de pe Facebook StiintaBanilor.
Este foarte adevarat ca putem sa fim oameni completi si sa ne implinim in toate felurile si marturisesc ca pana la citirea unui articol de aici gandeam cumva ca si persoana care a facut comentariul si dupa acel articol am acceptat provocarea si m-am “jucat “putin si am vazut cat de usor este totul, de la spiritualitate la partea practica a vietii si am reusit sa strang bani si sa ma ocup in continuare de dezvoltarea mea spirituala si mi-am dat seama ca nu este nevoie decat de putina atentie si de hotarare ferma si culmea este ca hotararea ferma m-a ajutat si in viata spirituala unde daca nu ai o anume disciplina nu poti inainta! Multumesc pentru articole si pentru ca ai fost declicul care mi-a ordonat situatia financiara!
Ma bucur ca iti este de folos Stefania. Ariile vietii noastre sunt interconectate si evolutia intr-o arie ne poate fi de folos si in celelalte arii. Mult succes la implementare.
frumos
Multumesc! Sper sa fie si util.
Este foarte des intalnita vorba de la inceputul articolului printre romani. E o gandire limitata care ni se repeta la nesfarsit in copilarie si adolescenta – ca daca esti atent la bani si urmaresti activ sa ai mai mult automat esti un om viciat.
Cred ca deabia pe la 35 de ani am reusit sa scap de acest cliseu si sa privesc banii ca pe un mijloc normal si util pentru o viata mai libera si mai implinita.
Eu cred ca exista si un farmec al vietii simple, dar este foarte riscant sa te complaci cu foarte foarte putine resurse.
Cand ai putine resurse esti vulnerabil la conditiile de mediu, nu ai libertate, iar puterea ta de influenta este destul de limitata.
E si aceasta o varianta(viata simpla, austera), dar sa spui ca saracia iti garanteaza curatenia morala si implinirea spirituala este la fel de fals ca a spune ca bunastarea duce la lipsa de spiritualitate.
Total de acord. Eu chiar nu inteleg de unde aceasta convingere. OK, poate oamenii cu bani sunt mai putini si mai greu de studiat dar sunt atatia oameni cu o situatie medie sau modesta si putem observa cu usurinta ca sunt de toate felurile in ceea ce priveste moralitatea: si buni si rai si extraordinari si foarte nocivi – de ce nu ar fi asa si in cazul celor cu resurse.
Daca lipsa banilor ar fi factorul determinant al caracterului moral al omului inseamna ca in Romania ar fi super curatenie morala din moment ce majoritatea oamenilor nu au prea multi bani.