Jurnalul victimei

“Societatea ne vrea saraci, bolnavi si nefericiti pentru a fi robotei obedienti care isi sacrifica vietile, visele si idealurile pentru perpetuarea modelului social acceptat. Sunt cei putini care profita de pe urma nefericirii celor multi. Acei putini sunt cei din spatele guvernelor, marilor corporatii, mass media si a religiilor.” – nu este un citat ci doar o aproximare a unui curent saltaret de gandire rebela care inunda toate mediile (carti, discursuri, internet samd).

Curentul de gandire continua cu fraze de genul “nu este vina noastra ca….ori politicienii, ori firmele farmaceutice, ori bancile, ori mai stiu eu cine ne obliga sa facem si sa dregem si noi nu avem de ales” si variantele un pic mai elevate “suntem intr-un anumit fel pentru ca am fost traumatizati de parinti, pentru ca biserica este cum este, pentru ca poporul nostru este de rahat, pentru ca…pentru ca….”

Sunt de acord ca “societatea” ne impinge sa luam decizii tampite:

• Sa ne casatorim cand inca suntem inconstienti maxim;
• Sa muncim ce nu ne place doar pentru ca se plateste un pic mai bine;
• Sa dam cu “saru-mana” la toti tampitii pentru diverse mai mici sau mai mari avantaje;
• Sa consumam medicamente toxice pentru ca ne tremura fundul de frica ca ne ia Gaia;
• Sa consumam mai mult decat ne permitem si in acest fel sa ne indatoram pe ani de zile;
• Sa ne simtim vinovati pentru cele mai naturale si firesti nevoi si dorinte;
• Sa devenim cinici, egoisti, ultra competitivi;
• Sa ii manipalam pe cei mai slabi decat noi pentru a obtine noi avantaje;
• Si multe altele

Sau, ca sa rezum toata lista, sa devenim niste oameni lipsiti de repere sanatoase care sa se balaceasca undeva la baza lantului trofic. Hrana pentru rechini. Ce rea este societatea asta!

As vrea totusi sa va pun o intrebare:

Din ce este formata Societatea?

Oare nu tot din oameni, ca mine si ca tine, mai conformist, mai nonconformisti, mai constienti, mai inconstienti samd.

Eu nu cred ca Societatea este de vina daca noi avem o viata de rahat. Eu cred ca noi suntem de vina. Noi suntem societatea.

De ce sa fim egoisti, sa ne tradam sufletele, sa acceptam spalarea pe creier… pentru ca ne temem ca vom fi dati la o parte? Ca vom deveni saraci? Etichetati? Loviti? Si ce? Suntem lei sau oi? Leul cand isi apara teritoriul stie ca poate sa moara si tot o face cu toata ferocitatea. Oaia, sta ca bleaga sa fie mancata de lup si se plange in mintea ei ca ce ghinion a avut sa se nasca in turma.

Altii in istoria recenta au murit pentru libertatea si idealurile lor, noi daca vrem sa fim liberi sa ne manifestam nici macar nu este sigur ca vom pati cine stie ce. Este o lume blanda, societatea tolereaza si chiar are nevoie de spirite libere in gandire. Best times in the history of humanity.

• Cine te impiedica sa traiesti conform propriilor principii de viata?
• Cine te impiedica sa iti castigi existenta facand ceva ce iti place si are sens?
• Cine te impiedica sa iesi din relatii nefericite?
• Cine te impiedica sa nu mai tolerezi lipsa de respect?
• Cine te impiedica sa iti indeplinesti asteptarile tale, nu ale familiei tale;
• Cine te impiedica sa zici nu?
• Cine te impiedica sa zici da?

Nu societatea. Tu te impiedici, Tu esti singurul tau mare persecutor pentru ca insisti sa ramai in “asa sunt eu”, adica in manunchiul de tipare de gandire si comportament pe care l-ai mostenit de copil.

Ramai acolo pentru ca:

• Nu investesti suficient sau deloc in educatia ta;
• Nu mergi acolo unde iti este frica;
• Te minti pe tine si pe ceilalti cu zambetul pe buza – doar sa nu iti vada cineva slabiciunile (inclusiv tu);
• Nu iti iei timp sa te gandesti la tine, la situatiile tale, la solutiile la problemele tale;
• Citesti cateva carti, participi la cateva evenimente si crezi ca le stii pe toate;
• Sau crezi ca le stii pe toate oricum;
• Crezi ca poti singur sa iti rezolvi toate problemele si traumele (doar le stii pe toate);
• Sau esti in negare – nu exista nicio problema;
• Vrei pastille magice: Ce sistem de gandire, Ce practica spirituala, Ce mega successful speaker – de le stie el pe toate bine. Numa’ Numa’ sa aplici si tu sa iti fie bine, dar rapid sa fie.
• Iti iei idoli dintre prieteni, sefi, cunoscuti, speakeri, oameni de afaceri, guru si altii – si iei de bun tot ce spun ei, cand in realitate ceea ce spun ei poate sa ti se aplice sau nu.
• Iti anesteziezi semnalele emotionale si fizice ca ceva nu este in regula prin tot felul de stimuli: autojustificare, autovictimizare, vicii, cumparaturi compulsive, distractii, acumularea de avere, un corp lucrat la sala, statut si pozitie sociala si tot asa. Orice doar sa umpli golul care nu se mai umple.

Si as mai putea scrie alte sute de liniute.

Cand eforturile tale sunt indreptate in special inspre indeplinirea asteptarilor celorlalti (ale societatii) si apoi inspre anestezierea durerii provocate de aceasta tradare de sine, normal ca te simti ca o victima a societatii si normal ca “altii” sunt de vina.

Alternativa nu este simpla de loc: Ani de zile de lucru adevarat (singur si cu altii), mii si zeci de mii de euro investiti, studiu adevarat, durere cat cuprinde, conversatii dificile, infruntarea fricilor, decizii controversate, riscul de a pierde mult, poate chiar totul si cel mai important: Disponibilitatea de a muri (metaforic) de cate ori este nevoie.

Moartea apare de fiecare data cand “ucizi” in tine un mod de a fi, de a te pozitiona in viata – ceva ce este foarte vechi, important si te-a definit pana la un anumit moment. Bineinteles daca acel mod de a fi este nociv pentru tine, altfel de ce ai vrea sa scapi de el.

Marea majoritate a acestor “bube”, ca vorbim de tiparul de victima, rani, scenarii dupa care iti conduci viata vin din perioada copilariei, cand nu prea erai constient de ce se intampla cu tine. Nu lasa tiparele din copilarie sa iti conduca viata. Acum esti “om mare” si poti alege diferit si fiind “om mare” nu mai este nimeni de vina pentru nimic din viata ta (nici parintii, nici societatea, nici biserica, nici bancile, nici nimeni).

“Când eram copil, vorbeam ca un copil, gândeam ca un copil, judecam ca un copil. Când am devenit bărbat, m-am lăsat de cele copilăreşti.” Corinteni 13

Este vorba doar de o DECIZIE

Cand viata te preseaza, cand tiparele din copilarie te preseaza, cand anturajul te preseaza, cand fricile te preseaza, cand pacatele stramosilor te preseaza ….J U S T   F I G H T   B A C K!

Valentin

PS. Si nici macar nu este atat de greu, o minte deschisa, cateva principii de viata sanatoase, mult bun simt si curaj cat cuprinde si ai tot ce ai nevoie sa iti faci viata frumoasa si in acord cu tine.

PPS. Alatura-te comunitatii noastre StiintaBanilor pentru a te imbogati spiritual, mental si material.