Pretul petrolului si riscul de stagflatie

Tocmai asistam la o crestere spectaculoasa a pretului petrolului, de la aprox. 60 de dolari pe baril la peste 100 de dolari, cauzata de razboiul Israel/SUA vs Iran.

De ce este atat de important pentru noi? Pentru ca o crestere a pretului petrolului care sa se mentina pentru o perioada mai lunga de timp ne poate baga intr-o recesiune mondiala … nu foarte placuta.

In mod normal, razboaiele regionale nu produc pierderi serioase burselor internationale. Ba chiar, dupa o scadere initiala, urmeaza de obicei noi maxime istorice.

Totusi, avem si exceptii, cum ar fi razboaiele care afecteaza lanturile de aprovizionare globale, care pot produce crize mondiale.

Economiile lumii inca sunt bazate in mare parte pe petrol. Suntem dependenti de petrol pentru transport, mase plastice, constructii si multe alte necesitati ale unei economii moderne.

Astfel, orice reducere semnificativa a cantitatilor de petrol livrate aduce cresterea pretului petrolului pana la un nivel la care se produce un deranj semnificativ la nivel economic.

Evolutia pretului petrolului Brent din ultimele saptamani

Cresterile mari ale pretului petrolului pot produce 2 fenomene simultan:

1. Inflatie mare, atat in mod direct din cauza faptului ca se scumpesc produsele din petrol (combustibili, mase plastice, bitum pentru asfalt si constructii etc.), dar si indirect, prin faptul ca se scumpesc transportul si energia consumata in productie pentru orice, de la alimente, haine, electrocasnice si pana la imobiliare, infrastructura.

2. Recesiune economica – Din cauza problemelor de aprovizionare cu produse petroliere care afecteaza productia, dar si din cauza dobanzilor crescute care afecteaza companiile.

Astfel, avem o combinatie letala de 2 factori negativi care afecteaza economia globala: inflatie mare si recesiune economica (sau stagnare economica).

Acest fenomen se numeste stagflatie si este cosmarul oricarui economist, antreprenor si investitor.

Este destul de rar pentru ca, in mod normal, nu prea poti sa ai recesiune si inflatie in acelasi timp. De ce? Pai daca ai recesiune economica, atunci ai scadere de consum si astfel in mod natural firmele reduc preturile pentru a putea sa vanda in continuare.

In cazul stagflatiei, nu poti sa scazi preturile produselor finite chiar daca scade consumul pentru ca materiile prime, transportul, energia electrica, gazele, masele plastice si multe alte materii prime sunt foarte scumpe. Astfel, antreprenorii ori vand pe pierdere si dau faliment, ori scumpesc preturile.

Stagflatia si crizele petrolului

Stagflatia este o stare a economiei caracterizata prin inflatie mare, crestere economica anemica sau chiar stagnare economica si somaj mare.

Ultima data cand am avut o perioada (sau mai multe perioade succesive) de stagflatie a fost in anii 1973-1982 (aproximativ) in SUA, perioada caracterizata prin rate de inflatie mari, chiar peste 10% la dolar, perioade de scadere a economiei si somaj destul de mare (intre 5% si 10%).

Pentru a contracara inflatia mare, ratele de dobanda au fost crescute pana la 20%. Iti poti imagina o dobanda de 20% la dolar?

Tot in anii ’70, bursa a avut o perioada foarte proasta in anii 1973-1974, cand a pierdut aproximativ 50% in doi ani si apoi a revenit, dar intr-un ritm mai lent, avand nevoie de 7 ani pentru a ajunge la vechile maxime din 1973.

Razboaiele din Orientul Mijlociu – cauzele principale ale perioadelor de stagflatie severa

Cauza principala a acestor perioade severe de stagflatie au fost razboaiele din Orientul Mijlociu.

1. Criza petrolului din 1973–1974 (Primul Oil Shock)

Perioada: octombrie 1973 – 1974

Cauza principală:

• În timpul Yom Kippur War, statele arabe producătoare de petrol au impus un embargo petrolier împotriva țărilor care susțineau Israelul (SUA și aliații).

Ce s-a întâmplat:

• Organization of the Petroleum Exporting Countries (OPEC) a redus producția.

• Prețul petrolului a crescut de aprox. 4 ori (de la ~3 USD la ~12 USD/baril).

Impact pe burse:

• S&P 500 a scăzut aproximativ -48% între 1973 și 1974.

• Economia globală a intrat în stagflație (inflație mare + stagnare economică).

• Sectorul energetic a crescut puternic, restul pieței s-a prăbușit.
  
  
  

2. Criza petrolului din 1979–1980 (Al doilea Oil Shock)

Perioada: 1979 – 1980

Cauza principală:

• Iranian Revolution a dus la prăbușirea producției de petrol din Iran.

• Ulterior a început și Iran–Iraq War.

Ce s-a întâmplat:

• Producția globală de petrol a scăzut.

• Prețul petrolului aproape s-a triplat, ajungând la peste 35 USD/baril.

Impact pe burse:

• Inflația în SUA a depășit 13%.

• Paul Volcker (Fed) a crescut dobânzile până aproape de 20%, declanșând recesiunea din 1981–1982.

• S&P 500 a scăzut aproximativ -27%.
  
  

In tabelul de mai jos vedem cum au aratat cele doua mari bear markerts determinate de crize ale petrolului vs. alte bear markets:




Important!!! Aceste bear markets au fost cu atat mai grave nu doar din cauza procentului de scadere (48%, respectiv 27%), ci si pentru ca, in paralel, banii s-au devalorizat masiv prin inflatie, deci au avut scadere dubla, si nominal, si din inflatie.

De asemenea, de notat ca au fost lungi – aproape 2 ani fiecare (20 de luni).

Vestea buna este ca economia a devenit in ultimele decenii mult mai rezilienta la pretul petrolului si crizele petrolului nu au mai provocat stagflatie severa.

Am mai avut si alte crize ale petrolului/ energiei:

1990-1991 – Razboiul din Golf (Irak a invadat Kuweitul si SUA a invadat Irakul)
2003 – Invadarea Irakului de catre SUA
2022 – Inceputul invaziei Rusiei in Ucraina

Aceste evenimente au generat cresteri mari ale pretului petrolului, insa nu au generat stagflatie severa.

 
Ne indreptam spre stagflatie?

In acest moment, avem inflatie rezonabila, atat la dolar, cat si la euro, insa, daca pretul petrolului continua sa creasca pe o perioada suficient de mare de timp, atunci inflatia va reintra pe un trend ascendent.

Economiile nu sunt deocamdata afectate semnificativ de pretul petrolului pentru ca …. abia a inceput sa creasca.

In principiu, nu stim acum daca ne indreptam spre stagflatie, pentru ca nu stim cat timp va mai dura razboiul din Iran.

Daca se incheie destul de repede, ne intoarcem la problemele noastre obisnuite (AI, microcipuri, tehnologie etc.)

Daca se prelungeste, avem un risc de stagflatie, dar nu atat de grava ca in anii ’70 si ’80. Astazi, economia este mult mai putin dependenta de petrol si cu atat mai putin de producatorii de petrol din Orientul Mijlociu. De exemplu, astazi, SUA este cel mai mare producator de petrol din lume, peste orice tara din Orientul Mijlociu.

 

Ce este de facut?

Ce nu putem face este cert: sa ghicim viitorul. Sunt atat de multe variabile si evenimente neprevazute, incat, in mod realist, nici marii analisti financiari nu pot estima cu acuratete ce se va intampla in economie in urmatorii ani.

Vedem aceasta incertitudine in variatiile pretului petrolului. Avem zile cu cresteri spectaculoase si alte zile cu scaderi spectaculoase.

Ce trebuie sa stim este ca, daca se reaprinde inflatia, vom avea scaderi cam pe orice, si pe piata de actiuni, si pe piata de tiluri de stat.

In acest caz, ar creste marfurile si producatorii de petrol si energie, si posibil aurul.

Ca investitor strategic, eu nu sunt inclinat sa “pariez” totul pe stagflatie si sa imi schimb semnificativ alocarea activelor. Am mari sanse sa ma ard. Depind de evenimente care sunt cu totul in afara controlului meu.

Astfel, fara a intra full pe modul “parior”, sunt putine miscari pe care putem sa le facem pentru a ne proteja de un scenariu de tip “stagflatie”.

Problema mare este ca nu stim daca vom intra intr-un astfel de scenariu … totul este prea imprevizibil si depinde prea mult de ce se intampla in Orientul Mijlociu.

Totusi, putem face cateva lucruri pentru a ne pregati si a trece cu bine, chiar a profita de orice va veni in viitor.

Pornim de la premiza ca exista o posibilitate importanta sa avem stagflatie, insa nu este probabila in acest moment. Adica avem inca sub 50% sanse de stagflatie, insa, cu cat se prelungeste razboiul, cu atat probabilitatea creste.


Ce avem de facut ca investitori:

1. In primul rand ar trebui sa ne punem finantele personale in ordine: sa folosim un buget, sa optimizam cheltuielile, sa ne diversificam economiile pe valutele importante (EURO si USD in special);

2. Sa ne mentinem sursele de venituri: poate cel mai important lucru in astfel de perioade;

3. Titluri de stat: as folosi doar ETF-urile pe US bonds pe termen scurt. Eu as evita orice cu termen mai mare de un an si as evita si Fidelis momentan;

4. Actiuni pe corectii pe anumite praguri: investitiile in actiuni sunt, de fapt, cea mai buna alternativa viabila pentru orice scenariu, chiar si in caz de inflatie, pentru ca, pe termen scurt, inflatia loveste actiunile, iar pe termen mediu si lung, le favorizeaza. Vezi cum a lovit inflatia piata de actiuni in 2022 (12 luni de suferinta) si apoi au urmat trei ani de cresteri excelente. Aici ai nevoie de un plan de investitii bine facut si pe care sa fii dispus sa il urmezi, chiar si in perioadele mai putin placute;

5. Imobiliarele: cea mai buna protectie impotriva inflatiei, pentru ca incorporeaza foarte multa materie prima care se scumpeste, insa pentru a fi exploatate profitabil, deja ai nevoie sa le gestionezi profesionist sau cu ajutor profesionist. Din cauza preturilor mari, a devenit neprofitabil sa le exploatezi (prin inchiriere) fara un sistem bine pus la punct. Chiriile sunt prea mici vs. preturile imobilelor in Romania. Ma astept sa creasca chiriile in viitorul apropiat, dar tot nu va mai fi profitabil sa le gestionezi la intamplare, fara un sistem bine pus la punct;

6. Sa pastram niste cash/ depozite pentru posibile corectii viitoare: ne asumam ceva pierdere de putere de cumparare prin inflatie pentru a avea munitie in caz de corectii, asa cum au fost cele recente;

7. Si facem cea mai importanta investitie pe care o putem face: in propria noastra educatie. Este singura investitie care te ajuta sa indeplinesti cu succes primele 6 puncte.  

Epoca banilor facuti usor de orice amator s-a terminat.

– Activele s-au umflat prea mult si nu mai se pot face bani cumparand actiuni de tehnologie la intamplare (pentru ca au potential). Bula AI s-a cam spart si acum intram in era in care se urmareste profitabilitatea acestei niste, nu doar potentialul;

– Investitul pe strategia pasiva facuta dupa ureche nu mai aduce rezultate. Nu mai merge sa cumperi ocazionalo-constant niste ETF-uri la gramada si sa faci bani, fara sa stii sa iti faci un portofoliu coerent, fara sa stii sa intri pe trepte de corectie, fara sa stii sa rebalansezi;

– In imobiliare nu mai este profitabil sa cumperi orice imobil si sa il dai la inchiriere. Fara un sistem bine pus la punct de selectie, de finantare, de amenajare si gestionare a chiriasilor, vei constata ca nu mai merita bataia de cap.

De acum inainte, vor face bani seriosi doar cei care invata cum sa faca lucrurile coerent, stategic, aproape profesionist.

E o veste buna pentru cei pregatiti, dar nu prea buna pentru cei care cred ca “merge si asa”.
 
Mult succes!
Valentin

Disclaimer și avertisment cu privire la riscuri: Informaţiile sau materialele prezentate pe site-ul StiintaBanilor.ro nu sunt şi nu pot fi considerate recomandări de cumpărare, vânzare sau păstrare a unui anumit instrument financiar. Site-ul StiintaBanilor.ro avertizează cu privire la riscurile ridicate pe care le implică tranzacţionarea şi investiţiile în instrumente financiare, incluzând, fără ca enumerarea să fie limitativă, fluctuaţia preţurilor pieţei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb. Performanţele trecute nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare ale instrumentelor financiare. În consecință, site-ul StiintaBanilor.ro recomandă abordarea instrumentelor financiare numai în cunoştinţă de cauză şi după o documentare prealabilă.