In cautarea Sinelui

Ma tot gandesc de cateva zile la compromisurile pe care le facem in viata. Cum, odata cu primul compromis major, viata devine de multe ori un lung sir de compromisuri.

Plecand de la o intrebare simpla: Cum atingi fericirea? Iti dai seama ca fericirea are o mare legatura cu integritatea modului in care iti traiesti viata. O aliniere intre ceea ce simti, gandesti si faci. Am intalnit aceasta aliniere si sub denumirea de Sine autentic.

Sinele autentic esti tu cel adevarat si este de multe ori foarte diferit de Sinele dobandit, adica modul in care te comporti si esti in societate, pentru a te conforma cerintelor exterioare.

Drumul spre sinele autentic este lung si sinuos. Este o calatorie pe viata, insa multi nu il incep niciodata. Nici nu stiu ca exista sau ca trebuie sa il parcurga. Stiu doar ca simt un gol in interior si au sentimentul ca traiesc o alta viata decat a lor.

Sinele autentic

Tu stii cine esti de fapt?

Cum ar arata viata ta, daca ai fi cine esti de fapt?

Unde ai fi?

Ce ai face?

Cu cine ai fi?

Cum ti-ai petrece zilele? Dar noptile?

Ce ai crea?

Ce ai descoperi?

La ce te-ai gandi?

Si ce te impiedica sa ajungi acolo? Ce compromisuri trebuie sa faci? Ce renuntari? Ce dorinte trebuie sa abandonezi?

Si foarte important … Cu ce umpli golul pe care il simti, ca nu poti fi cine esti de fapt?

Sa fii un adult functional

Poate mi-ai raspunde ca: stii ce … eu as sta toata ziua la plaja, pe vreo insula si as contempla la nemurirea sufletului, DAR am responsabilitatile x, y, z.

Si ti-as da dreptate. In viata sunt unele lucruri care chiar TREBUIE. Deci faza aia cu “Nu exista trebuie” nu prea se aplica in realitate.

Ce poti sa faci tu insa este sa iti planifici drumul vietii. Printre toate TREBUIE, planifica si ceea ce vrei cu adevarat.

Este ca un joc de sah, faci astazi o miscare care te va servi maine, maine faci alta miscare care iti va servi mai tarziu. Pe masura ce joci jocul, destinatia iti devine din ce in ce mai clara, la fel si strategia pe care trebuie sa o adopti.

O etapa a calatoriei mele

Iti voi da un exemplu concret, din viata mea, de cum am mai facut un pas inspre Sinele meu autentic.

In perioada 2007 – 2017 mi-am construit o frumoasa cariera de corporatist, in consultanta fiscala. Nu simteam ca fac ceea ce imi place cu adevarat, nu simteam ca munca mea are un sens cine stie ce, dar banii erau buni, statutul era bun si oricum nu stiam sa fac altceva. Bine, aveam vreo 25 de zile de concediu pe an. Asta era libertatea mea.

Ideea de a lucra inca 20-30 de ani in acelasi domeniu ma deprima teribil.

Nu activitatea in sine ma deprima, ci lipsa de sens pe care o simteam in munca mea, faptul ca aveam un program fix, dictat de altii si faptul ca aveam sefi care ma “evaluau”, ma “coordonau”, ma “conduceau”. Am avut sefi mentori de la care am invatat foarte multe si am avut si sefi din aia care apar in manualele de management la “asa nu”.

In ce lume as fi permis ca indivizi cu inteligenta emotionala la genunchiul broastei sa ma evalueze si sa ma conduca pe mine? Cum m-as mai fi privit in oglinda? Valentin Nedelcu … cel care vrea sa descopere lumea, sa il descopere pe Dumnezeu, sa inteleaga misterele vietii … sa plece capul si urechea la indivizi lipsiti de orice simt al propriei existente.

Aceste lucruri, pentru mine, s-au simtit ca si compromisuri care m-au facut sa NU ma mai pot privi in oglinda. Totul pentru un salariu si un statut si aplauzele familiei si prietenilor.

Poate te intrebi de unde am acel poker face atunci cand tin webinarii, cursuri etc. Din pacate, sunt o reminiscenta a anilor in care am fost nevoit sa imi exercit controlul emotional in fata nedreptatilor si ipocriziei. No more!

Atunci, am decis ca mai bine traiesc descult, dar in picioare, decat in genunchi si incaltat.

Adultul responsabil din mine insa mi-a reamintit ca am doi copii si sunt responsabil pentru nevoile lor materiale.

Asa ca … incepand cu anul 2015, am inceput sa muncesc (job-ul de corporatie + inca o activitate in paralel), sa pun bani deoparte, sa investesc, sa fac sacrificii. Nu am mai umplut golul din mine cu tot felul de lucruri, ci am alchimizat toata acea frustrare in DETERMINARE si FORTA INTERIOARA.

In 2016 am inceput blog-ul StiintaBanilor, am scris cu fervoare, cu putere, autentic. Strigatul meu puternic de libertate a atins mii de oameni.

La inceputul anului 2018 deja aveam bani suficienti pentru a trai cativa ani si un venit pasiv minim care mi-ar fi asigurat macar supravietuirea.

Azi, in 2020, sunt 50,000 de cititori unici care citesc blogul stiintabanilor.ro lunar si am peste 10 surse diferite de venituri pasive si active care imi acopera nevoile.

Sunt zile cand muncesc 18 ore pe zi, sunt zile pe care mi le petrec prin parcuri cu mine insumi, contempland la nemurirea sufletului, sunt zile pe care mi le petrec integral cu copiii, dand in mintea copiilor.

Nu exista sef sau autoritate pe care sa o recunosc, in afara de Dumnezeu.

Eu, doar am zgariat suprafata a ceea ce inseamna Sinele autentic.

Este o calatorie pe care inca sincer nu stiu daca am puterea sa o duc la bun sfarsit, insa sunt determinat sa o parcurg pana unde voi putea sa o parcurg.

Astazi, nu pot privi viata decat in acest fel: O calatorie neinfricata spre mine insumi, fara certitudinea succesului, fara nevoia ca cineva sa imi valideze drumul, fara concurenta, fara harti prestabilite.

Calatoria spre mine, calatoria spre Dumnezeu si mostenirea pe care o las copiilor mei va fi: Tatal vostru si-a trait viata cu putere, curaj si demnitate, in cautarea adevarului, in cautarea Sinelui, in cautarea lui Dumnezeu.

Sa ma privesc cu mandrie la sfarsitul vietii: Te-ai straduit, Ai fost si ai facut, Sunt mandru de tine… frate al meu …